Când ar putea apărea „dezghețul diplomatic” și cum va arăta relația UE – Rusia după războiul din Ucraina

În ultima perioadă se vorbește foarte mult despre o viitoare resetare diplomatică în ceea ce privește relațiile dintre Rusia și Uniunea Europeană. În cancelariile europene se fac apeluri pentru un dialog cu Putin și se creionează chiar unele scenarii optimiste. Însă totul rămâne doar în faza de ipoteză de lucru, atât și nimic mai mult. Vladimir Putin este ferm pe poziție și nu pare decis să facă vreo concesie ucrainenilor. Finalul războiului din Ucraina este greu de anticipat, dar tot atât de adevărat este că această tensiune UE – Rusia ar putea, la un moment dat, să se disipeze încetul cu încetul.

O analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace pornește de la câteva întrebări esențiale inserate în tabloul general.

• În ce condiții s-ar putea încheia războiul Rusiei în Ucraina?
• În ce stare se vor afla economiile Rusiei și Ucrainei în acel moment?
• Este Europa pregătită să continue să finanțeze efortul militar și reconstrucția economică a Ucrainei?
• Dacă Rusia nu își atinge obiectivele înainte de un armistițiu, va începe imediat să se pregătească pentru noi ostilități și/sau să caute „compensații” în altă parte, probabil în spațiul post-sovietic?
• Cum va reacționa Europa?
• Dacă Moscova se consideră victorioasă, ce atitudine va avea față de vecinii săi?
• Cum va acționa Rusia în viitor, condusă tot de președintele Vladimir Putin?
• Cum se va comporta Rusia unui regim post-Putin?

„Europa și Rusia nu vor putea «întoarce pagina» în următorii 20 de ani”

Arkady Moshes, autorul analizei, este director al programului de cercetare Rusia, Europa de Est și Eurasia la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, Helsinki. Acesta spune că răspunsurile la toate aceste întrebări sunt importante. Dar, în același timp, există o imagine strategică mult mai amplă.

În acest context, lansează și un avertisment. Europa și Rusia nu vor putea întoarce pagina cu privire la confruntarea lor actuală în următorii douăzeci de ani.

„Europenii plătesc prețuri mari la energie, suferă din cauza efectelor negative care se reflectă asupra afacerilor legate de comerț și turism. Finanțează angajamentele guvernelor lor naționale față de Ucraina și refugiații ucraineni.

Cu cât războiul durează mai mult, cu atât pierderile lor sunt mai mari.

Este puțin probabil ca europenii să fie de acord să uite, pur și simplu, o astfel de experiență negativă.

• Se așteaptă la un acord de pace care să garanteze că luptele nu vor reîncepe, mai ales dacă forțe europene ar fi desfășurate în Ucraina.
• Acordul ar putea să oblige Rusia să plătească costurile de reconstrucție ale Ucrainei.
• Europa controlează miliarde de dolari din activele rusești înghețate.

Apelurile ca agresorul să se confrunte cu justiția vor limita serios libertatea de manevră factorilor de decizie occidentali care ar putea înclina să fie relativ indulgenți cu Rusia, în numele păcii”, notează autorul analizei.

„UE suferă de o inerție enormă”

Indiferent dacă Ucraina pierde mai mult teritoriu sau reușește să recucerească ceea ce a pierdut, Rusia nu va accepta să fie tratată ca o națiune învinsă.

„Nu va fi ocupată. Drapelele ucrainene nu vor fi arborate deasupra Kremlinului. Armata rusă va rămâne în continuare o forță de luptă formidabilă, iar Rusia va rămâne o putere nucleară. 

În ceea ce privește Europa, țările din Europa Centrală – cu toate nemulțumirile lor istorice față de Rusia – vor juca un rol major în orice discuții (spre deosebire de negocierile privind încheierea Războiului Rece, desfășurate în 1991). 

Ca orice organizație mare, UE suferă de o inerție enormă.

• Între 2022 și 2024, UE a amânat deciziile demult așteptate de a se angaja într-o reformă fundamentală a apărării și a achizițiilor publice.
• Odată ce aceste procese vor prinde impulsul necesar, va fi mai ieftin să fie finalizate decât să fie abandonate.

• Kremlinul este conștient că o cursă a înarmărilor a jucat un rol semnificativ în decăderea Uniunii Sovietice. Ar dori să evite o repetare a scenariului.
• Totuși, s-ar putea să nu aibă de ales. Dacă refuză să se implice, echilibrul militar se va schimba rapid în dezavantajul Rusiei.

Sancțiunile economice impuse de UE Rusiei probabil nu vor fi ridicate prea curând. Acest lucru va afecta negativ capacitatea piețelor rusești (cândva foarte atractive pentru europeni), limitând investițiile și transferul de tehnologie”, se mai arată în analiză.

Relația Rusia – UE și interesele Chinei

Pe scena globală, relațiile ruso-europene nu mai sunt o afacere bilaterală, ci un element al unei construcții trilaterale care include și China. Beijingul a beneficiat enorm în urma rupturii dintre Rusia și Occident.

„În schimbul sprijinului economic și diplomatic, Moscova a permis Chinei să domine anumite segmente ale economiei sale, cum ar fi industria automobilelor, și să obțină un monopson asupra noilor exporturi de gaze.

• În termeni geopolitici, China a detectat și studiat slăbiciunile răspunsului occidental la războiul Rusiei, care ar putea influența ulterior propriul proces decizional (în ceea ce privește Taiwanul și alte părți).
• Atâta timp cât războiul din Ucraina reprezintă o provocare pentru Occident și consumă resurse occidentale, China are interesul să se asigure că acesta continuă.

Apariția unui nou Mihail Gorbaciov în Rusia, care ar încerca să pună capăt impasului cu Occidentul, este pur și simplu imposibilă. Merită să ne amintim că, deși Gorbaciov a fost bine primit în țările occidentale, eșecul său de a comunica pe plan intern a fost un factor în căderea sa finală”, mai scrie Arkady Moshes.

Retorica cetății asediate

„Există doar două scenarii pentru relațiile euro-ruse care merită luate în considerare”, continuă autorul analizei.

„Unul este continuarea tendințelor actuale. Cu sau fără Putin, Rusia și Europa rămân blocate într-o confruntare. Sunt impuse sancțiuni economice și sunt efectuate atacuri hibride.

• Retorica cetății asediate îi va ajuta pe conducătorii ruși să rămână la putere.
• Rusia va rata oportunități economice și internaționale, iar Europa va avea de suferit și ea.

Din păcate, acesta este cel mai plauzibil scenariu.

Celălalt scenariu (n.red – sau jumătate de scenariu, precizează Arkady Moshes ) prevede apariția unui regim rus care ar fi dispus să pună capăt confruntării. Dar (n.red. – prin asta) – din cauza riscurilor politice evidente – ar câștiga timp.

Vizibilitatea conflictului ar fi păstrată, iar retorica războinică ar continua. Dezescaladarea tensiunilor ar avea loc pe teren.

Acest lucru ar necesita abilități politice și o abordare a riscului din partea Kremlinului. Dar Europa ar trebui să accepte să participe la o simulare a conflictului”, încheie autorul analizei.