CRIZA DIN UCRAINA. Cât de rusească este Crimeea și de ce este România interesată de tensiunile din Peninsulă

Rusia a fost forța dominantă în Crimeea în cea mai mare parte a ultimilor 230 de ani, de când a cucerit peninsula de la Imperiul Otoman. Controlul rusesc a continuat să se facă simțit chiar și după ce Crimeea a fost făcută „cadou” Ucrainei de către Nikita Hrușciov, influență care a continuat și după destrămarea URSS.

Potrivit celui mai recent recensământ, 58% dintre cele 2 milioane de locuitori ai peninsulei sunt ruși și 77% au declarat că limba nativă este rusa. În Crimeea, mai sunt 24,4% ucraineni și 12% tătari turcofoni și musulmani suniți. De asemenea, mulți dintre etnicii ruși au și cetățenie rusească. Prin aceste realități etnice și-a justificat Rusia manevrele militare din ultimele zile, susținând că nu face decât să își apere cetățenii de aici, care aveau de suferit în urma mișcării EuroMaidanului și a instalării unei noi puteri la Kiev.

Sursa: Recensământ 2001/Clic pentru a mări

URMĂRIȚI LIVE CRIZA DIN UCRAINA

În ciuda apropierii de Moscova, a demografiei și a faptului că aici se află flota rusească de la Marea Neagră, Crimeea are statut de regiune autonomă în interiorul statului ucrainean. Cu alte cuvinte, Crimeea face parte din Ucraina și se supune legilor ei, statut pe care Rusia s-a angajat să îl respecte și să îl apere, inclusiv prin Tratatul de la Budapesta, din 1994, explică BBC. Prin acel tratat, menit să transfere în Rusia arsenalul nuclear moștenit de Ucraina la destrămarea URSS, al treilea cel mai mare din lume, SUA, Marea Britanie și Rusia au devenit garanții suveranității și integrității teritoriale ale statului ucrainean.

MILITAR După incidentul de la Galați, Zelenski spune că va trimite experții ucraineni în apărare aeriană și antidronă în România și țările baltice

20:18

POLITICĂ Vicepreședintele Parlamentului European: România are nevoie „urgent” de un Guvern. Ce spune despre varianta Eugen Tomac

20:17

În 2010, contractul Moscovei privind staționarea flotei la Marea Neagră în Crimeea a fost extins până în 2042, în schimbul unei reduceri cu 30% a prețului gazului livrat în Ucraina.

Forțele navale de la Marea Neagră/Clic pentru a mări/Detalii, AICI

Statutul legal al Crimeii

Regiunea autonomă Crimeea își alege propriul parlament, însă nu mai are președinte din 1995, când postul a fost câștigat detașat de un separatist prorus, amintește BBC. De atunci, premierul regiunii este stabilit de Kiev, în urma consultărilor cu legislativul ales din Crimeea. Regula ultimelor două decenii nu este aplicată în acest moment, însă. Săptămâna trecută, postul de premier a fost ocupat de un prorus neconfirmat de Kiev, care a cerut Moscovei o intervenție în peninsulă.

În regiune, domină un puternic sentiment prorus, ceea ce s-a văzut și la alegerile prezidențiale din 2010, când peste 70 dintre alegătorii de aici l-au votat pe Viktor Ianukovici, considerat „omul Rusiei”. Tocmai acesta este motivul pentru care mișcarea de contestare a regimului Ianukovici care a devenit „EuroMaidanul” a fost controversată în Crimeea.

Sursa infografic: BBC

Adevăratul conflict etnic din Crimeea, însă, este cel dintre ruși și tătari. Înainte ca peninsula să fie anexată de ruși, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, tătarii erau majoritari aici. În 1944, spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Stalin a deportat populația de tătari musulmani din Crimeea în Asia Centrală, sub acuzația de colaborare cu naziștii, amintește The Telegraph. Aproape jumătate din această populație a murit pe drum, iar resentimentele continuă și astăzi. De altfel, Ankara are mai multe proiecte aici menite să protejeze populația turcă de eventualele abuzuri ale administrației regionale.

De ce îi interesează pe români ce se întâmplă în Ucraina

Cu precedentele din Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud, dar și din Nagorno Karabakh, apariția unui nou conflict înghețat în această regiune, de această dată în Crimeea, este deosebit de periculoasă, putând „accentua instabilitatea regională și, implicit, apariția unor tensiuni ce pot duce inclusiv la conflicte armate”, după cum a avertizat și Palatul Cotroceni.

„Din acest punct de vedere, România consideră că propria ei securitate este supusă riscului pe termen mediu și lung”, a declarat președintele Traian Băsescu duminică. Totodată, șeful statului a precizant că „situația din Ucraina nu este în acest moment o amenințare directă și imediată la securitatea României, la independența României și la suveranitatea statului român asupra teritoriului național”.

O altă consecință a unui conflict – înghețat sau armat – în Crimeea ar putea fi crearea unui val de refugiați din peninsulă sau din alte regiuni rusofone ale Ucrainei, val care ar putea ajunge inclusiv în România.

În fine, interesul României față se soluționarea cât mai rapidă și prin mijloace pașnice a situației din țara vecină este și de ordin economic. Leul s-a depreciat luni dimineață pe fondul crizei din Ucraina. Cursul a urcat spre 4,52 lei/euro, pierderea leului fiind, totuși, inferioară celor afișate de valutele din regiune, care s-au depreciat din același motiv.

Potrivit dealerilor, valutele din regiune consemnau deprecieri de până la 0,7%, jucătorii încercând să evite valutele riscante, în contextul situației din Ucraina. Un avertisment în acest sens a venit, luni, și din partea președintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, care a comentat că escaladarea crizei din Ucraina ar putea avea impact și în afara regiunii.

URMĂRIȚI LIVE CRIZA DIN UCRAINA