Criza petrolului îndeamnă țările din Asia să ia măsuri drastice, similare celor dintr-o „stare de război”, pentru mijloacele de trai

Mai multe state asiatice au început să evalueze serios efectele economice ale războiului din Iran asupra economiilor lor și anunță măsuri drastice menite să atenueze impactul generat pentru populație și pentru aprovizionarea cu combustibil, scrie Wall Street Journal.

Mai mulți șefi de stat din Asia de Sud și Sud-Est au avertizat că prețurile ridicate la energie și alimente nu sunt doar o problemă economică, ci o amenințare directă la adresa stabilității sociale.

Spre exemplu, președintele Coreei de Sud, Lee Jae-myung, a comparat criza actuală cu „o stare de război pentru mijloacele de trai ale oamenilor și pentru economie”. Printre măsurile de atenuare a acestei crize, Seulul a plafonat prețurile la combustibil și îngrășăminte și a diversificat sursele de aprovizionare cu petrol.

NEWS ALERT Apucăturile mafiote ale „famigliei” Ruzsa față de „sclavii” puși la muncă forțată. Amenințau că nici poliția nu îi va salva dacă fug din captivitate

07:00

EXCLUSIV Burduja scoate la iveală informații despre Neptun Deep. Fostul ministru al Energiei spune că Greenpeace a încercat să saboteze proiectul: „Unele ONG-uri nu doresc ca România să fie independentă energetic”

06:00

Un alt stat afectat de blocada Strâmtorii Ormuz este Malaezia. Aici, prim-ministrul Anwar Ibrahim a luat măsuri pentru asigurarea securității energetice, inclusiv impunerea unei politici de lucru de acasă care să înceapă de pe 15 aprilie. Alte măsuri au inclus anularea festivităților care marchează sfârșitul Ramadanului și ajustarea politicilor energetice.

Țările asiatice sunt cele mai afectate de penuria de petrol generată de conflictul din Orientul Mijlociu.

Cele mai afectate 10 țări din Asia de criza energetică

1. Pakistan: importuri în valoare de 17 miliarde de dolari (81% din necesar)
2. Japonia: importuri în valoare de 139 miliarde de dolari (57% din necesar)
3. Thailanda: importuri în valoare de 43 miliarde de dolari (56% din necesar)
4. Coreea de Sud: 144 miliarde de dolari (55% din necesar)
5. India: 180 miliarde de dolari (50% din necesar)
6. Maldive: 774,1 milioane de dolari (42% din necesar)
7. Taiwan: 47 miliarde de dolari (40% din necesar)
8. China: 413 miliarde de dolari (35% din necesar)
9. Sri Lanka: 4 miliarde de dolari (33% din necesar)
10. Malaezia: 44 miliarde de dolari (29% din necesar)

Criza îngrășămintelor poate duce la foamete în Asia

Penuria de petrol și gaze nu este singura problemă care afectează țările din Asia. Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran reprezintă un dublu șoc pentru economiile lumii. Din cauza conflictului, traficul naval a fost redus drastic, iar rutele de export ale unor producători majori de îngrășăminte precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau Qatar au fost afectate semnificativ.

Aproximativ 25-30% din exporturile globale de îngrășăminte cu azot și o treime din comerțul total de fertilizanți trec prin Strâmtoarea Ormuz. Cumulat, țările din Golf produc aproximativ 45-50% din ureea folosită la nivel mondial. Spre exemplu, exporturile de azotat ale Qatarului din 2022 au hrănit aproape 43 de milioane de oameni numai în SUA, Brazilia și India.

Criza îngrășămintelor este mult mai gravă decât cea de petrol deoarece acest lucru are un efect mai catastrofal asupra aprovizionării cu alimente și va avea consecințe nefaste pentru țările în curs de dezvoltare și extrem de populate. State precum India, Brazilia, Bangladesh, Indonezia sau țările din Africa Subsahariană depind foarte mult de importurile de îngrășăminte din Golf.

Recomandările autorului:

Iranul trasează o linie roșie în privința Strâmtorii Ormuz. Ce spune Teheranul despre controlul uneia dintre cele mai importante rute comerciale

SUA pregătește un plan de criză pentru momentul în care petrolul ajunge la 150 de dolari/baril. Care sunt riscurile

Doi polonezi au fost arestați pentru incendierea unei fabricii care producea arme pentru Ucraina. Suspecții spun că nu au legătură cu Rusia