De ce au fost chemați rezerviștii la antrenamente în Galați și Brăila? „POARTA FOCȘANI”, punctul slab de care pot profita rușii

Județele Brăila și Galați nu au fost alese în mod întâmplător pentru a chema rezerviștii la antrenamente.

Scenariul invaziei ruse a României prin „Poarta Focșani” provoacă coșmaruri. În mai puțin de 24 de ore, Bucureștiul ar putea fi ocupat de ruși.

Strategii europeni se tem că acest scenariu s-ar putea adeveri dacă frontul din Donbas va ceda, Ucraina va capitula, iar în Republica Moldova ar veni la putere un regim pro-Kremlin.

„Poarta Focșani” provoacă coșmaruri. Rezerviștii României, chemați la datorie

Poarta Focșani este considerat cel mai vulnerabil punct din România, spun experții militari. Cuprinsă între Dunăre și Siret, cuprinzând patru județe (Vrancea, Galați, Brăila și Buzău), trupele ruse ar putea pătrunde în România din două direcții: dinspre gurile Dunării și Marea Neagră.

Orașele Tulcea, Galați și Brăila ar fi în prima linie în cazul debarcării dunărene a invadatorilor ruși.  Trupele NATO ar trebui să intervină rapid pentru a oferi sprijin armatei române, care la ora actuală este alcătuită din 71.000 de militari activi și 55.000 de rezerviști.

STATISTICĂ Ce cred moldovenii despre o eventuală unire cu România, dar și despre aderarea la Uniunea Europeană

15:10

FLASH NEWS Viktor Orban cere intervenția Uniunii Europene în scandalul conductei Drujba, care condiționează împrumutul UE către Ucraina

15:10

Potrivit Digi24, în faza inițială, strategia de apărare ar necesita mobilizarea a 60.000 și 100.000 de militari, plus resurse considerabile (20 milioane de litri de păcură și 12.000 de tone de muniție).

Sursa Foto: Armata Română, Facebook

Cristian Diaconescu, despre rezerviști: „Planuri de pace nu există în acest moment”

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și diplomat, a declarat pentru Digi24 că există o vulnerabilitate în Galați și Brăila.

„Dincolo de acel aspect, are și o valoare de semnal. Tema în legătură cu mobilizarea, nu, tema care are legătură cu PREGĂTIREA CETĂȚENILOR, inclusiv în Germania și Danemarca, se discută despre reintroducerea armatei obligatorii. Este una care a urcat foarte sus pe agendă. Că e moment electoral, până la urmă, apărarea vieții și a țării și a cetățenilor este un curaj mult mai semnificativ.

Am văzut în Ucraina, cam necesita 22 de săptămâni pentru un cetățean. Deci da, va fi din ce în ce mai intensă această discuție. Planuri de pace nu există în acest moment”, a declarat diplomatul. Cristian Diaconescu adaugă că Federația Rusă refuză nu doar orice negociere cu statele membre NATO, dar și cu Elveția.

Țările baltice și scandinave susțin un rol mai sporit al NATO în sprijinirea Ucrainei

Țările baltice (Estonia, Letonua și Lituania) și țările scandinave (Finlanda, Suedia, Danemarca) susțin un rol mai sporit al NATO în sprijinirea Ucrainei împotriva Rusiei.

De asemenea, toate solicită aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. În ultimele luni, țările din preajma Federației Ruse și-au exprimat îngrijorarea privind pericolul pe care l-ar reprezenta Kremlinul la adresa securității europene.

Suedia a aderat recent la NATO pe 7 martie 2024, iar Finlanda pe 4 aprilie 2023, ambele țări scandinave renunțând la 200 de ani de neutralitate militară formală, potrivit Kyiv Independent.

Un general american avertizează: Ucraina va rămâne fără muniție

Generalul american Christopher Cavoli avertizează că Ucraina va rămâne fără muniție și rachete de interceptare de apărare aeriană „într-un timp destul de scurt” dacă Statele Unite nu intervin cât mai curând.

Fără ajutorul american, președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că frontul ucrainean va colapsa, iar Ucraina „va pierde războiul” dacă Congresul nu aprobă un nou ajutor militar și financiar către Kiev. În acest scenariu pesimist, un atac al Federației Ruse împotriva Europei de Est ar putea deveni un pericol iminent.

Rusia produce de trei ori mai multe obuze decât Europa și America de Nord la un loc și trage zilnic cu 20.000 de obuze în Ucraina. Dar președintele Camerei SUA, Mike Johnson, nu a fost dispus să supună la vot un proiect de lege privind ajutorul care conține aproximativ 60 de miliarde de dolari în asistență pentru Ucraina, chiar dacă Senatul a adoptat-o ​​în februarie. Însă, înalți oficiali republicani ar fi declarat că un vot privind ajutorul pentru Ucraina în Congres ar putea avea loc în câteva săptămâni.

Citește și: Klaus Iohannis: Armata obligatorie în România nu este, deocamdată, în plan