La Bruxelles, liderii UE au încercat să cadă de acord asupra unui plan prin care activele înghețate ale Rusiei – peste 200 de miliarde de euro – să fie folosite ca garanție pentru un împrumut mare, destinat reconstruirii Ucrainei. Planul părea gata de lansare. Și totuși, fix Belgia, țara care găzduiește instituțiile europene, a apăsat frâna.
Majoritatea activelor rusești înghețațe în Europa sunt gestionate prin Euroclear, o instituție financiară cu sediul în Belgia. Asta înseamnă că, dacă UE decide să folosească acești bani și apar probleme juridice sau represalii din partea Moscovei, Belgia ar fi prima lovită. Nu în teorie. În practică.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F10%2F570519012_18159416104385573_6883295895102090628_n-1.jpg)
Premierul belgian, Bart De Wever, spune că măsura e un „teritoriu juridic neexplorat”, scrie Politico. Adică: nu există precedent. Dacă UE greșește legal, Rusia ar putea acționa Belgia în judecată sau ar putea confisca activele belgiene de pe teritoriul său. În plus, ar fi afectată încrederea investitorilor globali în sistemul financiar european.
Belgia mai spune un lucru clar:
„Nu vrem să plătim noi factura, în timp ce restul Europei își asumă doar declarațiile politice.” Guvernul belgian cere garanții scrise. Dacă lucrurile merg prost, riscurile să fie împărțite între toate statele UE, nu doar suportate de Bruxelles.
Și atunci apare întrebarea firească: cum se face că exact „capitala Europei” se opune unui plan european? Tocmai pentru că este capitala. Belgia știe că orice consecință juridică, financiară sau de imagine va lovi întâi instituțiile de la Bruxelles. Nu e doar o chestiune de solidaritate cu Ucraina, ci de protejare a stabilității unui pilon financiar european.
Pe scurt: nu e un „NU” față de Ucraina. E un „NU” față de a arunca Belgia în față, fără paratrăsnet.
RECOMANDAREA AUTORULUI