Plan istoric pentru destrămarea Regatului Unit. Liderii Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord pregătesc referendumuri de independență și aderarea la UE

Liderii guvernelor din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord se reunesc luni, la Cardiff, pentru a semna un acord istoric care ar putea declanșa procesul de destrămare a Regatului Unit. Într-un summit fără precedent, cei trei oficiali vor solicita oficial dreptul de a organiza referendumuri pentru independență și vor pleda pentru o apropiere rapidă de Uniunea Europeană, potrivit publicației The Telegraph.

Întâlnirea la nivel înalt vine pe fondul unor tensiuni politice majore la Londra. Premierul britanic, Andy Burnham, a sugerat recent parlamentarilor că ar putea autoriza un nou referendum privind independența Scoției, dar numai dacă va exista un „consens clar” în acest sens din partea populației.

FOTO Consiliera în roz de la consultările lui Nicușor Dan din iunie, din nou în centrul atenției. Ana-Maria Geană, fotografie alături de președinte la nunta lui Nazare

16:03

BANI Câți dintre români își mai permit o mașină. Pe ce loc s-a situat România într-un clasament european

16:03

Partide pro-independență la conducerea tuturor celor trei națiuni

Pentru prima dată în istoria recentă, administrațiile autonome din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse simultan de partide care militează pentru independență, un efect direct al înfrângerii suferite de Partidul Laburist la alegerile din luna mai în Țara Galilor.

În Țara Galilor, formațiunea Plaid Cymru a devenit cel mai mare partid din Parlament, iar liderul său, Rhun ap Iorwerth, a preluat funcția de prim-ministru. În Scoția, Partidul Național Scoțian (SNP) și-a menținut poziția de principală forță politică prin prim-ministrul John Swinney, în timp ce în Irlanda de Nord, administrația este condusă de reprezentanții Sinn Féin. La discuțiile de la Cardiff se va alătura și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Féin și lidera opoziției din Irlanda.

Memorandum pentru autodeterminare și apropierea de UE

Potrivit surselor citate de The Telegraph, oficialii vor semna o declarație comună care le afirmă ferm dreptul la autodeterminare. Totodată, cei trei lideri vor parafa un memorandum de cooperare prin care formațiunile lor se angajează să colaboreze în patru domenii cheie: economie, energie, relațiile cu Europa și autodeterminare.

Un punct central al documentului este obiectivul ca Scoția și Țara Galilor să adere la Uniunea Europeană (UE) ca state independente, în timp ce Irlanda de Nord ar urma să facă parte din Republica Irlanda. Liderii susțin la unison că actualul model economic al Regatului Unit nu mai funcționează în interesul națiunilor lor.

„Pentru prima dată în istorie, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse de prim-miniștri favorabili independenței. Nu ar putea exista un semn mai clar că status quo-ul nu este sustenabil și că Westminsterul trebuie să se pregătească pentru un viitor post-Regatul Unit”, a avertizat premierul scoțian John Swinney.

Andy Burnham nu vrea un nou referendum înaintea alegerilor parlamentare

Conștient de forța noii alianțe, premierul Marii Britanii, Andy Burnham, a încercat să tempereze speculațiile privind o ruptură iminentă. Într-o scrisoare transmisă joi omologului său scoțian, liderul de la Londra a schimbat tonul și a precizat că un nou referendum privind independența Scoției este „exclus” înaintea viitoarelor alegeri parlamentare.

Burnham a insistat că „nu există un consens pentru organizarea unui referendum privind independența Scoției și nici o bază clară pentru a sugera că majoritatea locuitorilor Irlandei de Nord doresc în prezent să se separe de Regatul Unit”.

Donald Trump, de partea partidelor care vor independență

Summitul de la Cardiff se desfășoară la doar două zile după ce președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a intervenit în dezbaterea privind viitorul regiunii. Aflat sâmbătă într-o vizită la Dublin, Donald Trump a declarat că i-ar „plăcea” să vadă o Irlandă unită. Mai mult, președintele SUA a subliniat că unirea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda ar fi „un lucru extraordinar” și a lansat retoric întrebarea: „Cum ar putea fi ceva rău?”.

Aceste declarații au amplificat presiunea naționaliștilor asupra premierului de la Londra, care încearcă să mențină stabilitatea și a pus descentralizarea puterii în centrul agendei sale politice.