Erdogan ar putea candida pentru un „ultim” mandat în 2028. Pe ce dată ar putea avea loc alegerile

Un consilier principal al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că acesta va candida pentru un nou mandat în 2028 și a indicat data de 16 aprilie pentru următoarele alegeri prezidențiale. O astfel de candidatură ar fi posibilă dacă Parlamentul Turciei decide să organizeze alegerile mai devreme decât data stabilită în prezent.

REACȚIE Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, surprins de desemnarea lui Siegfried Mureșan: „Mureșan. Pentru noi, ești tot un Bolojan”

18:39

REACȚIE George Simion, mesaj criptic după propunerea lui Siegfried Mureșan ca premier: „Doar România”

18:39

 Loading ...

Semnificația simbolică a datei de 16 aprilie 2028: Erdogan, candidat pentru ultima oară

Mehmet Ucum, consilier principal al lui Recep Tayyip Erdogan și vicepreședinte al Consiliului Prezidențial pentru Politici Juridice, a spus că următoarele alegeri ar putea avea loc pe 16 aprilie 2028.

Data ar coincide cu aniversarea referendumului din 2017 prin care Turcia a aprobat trecerea de la sistemul parlamentar la unul prezidențial executiv.

„Presupun că alegerile vor avea loc pe 16 aprilie 2028. Aceasta este data referendumului privind trecerea la un sistem prezidențial, deci are o semnificație simbolică. Președintele Recep Tayyip Erdogan va candida pentru ultima oară”, a declarat Ucum Consiliului de Presă din Turcia, conform relatărilor din presa turcă.

În prezent, alegerile prezidențiale și parlamentare din Turcia sunt programate pentru 14 mai 2028.

Clauza salvatoare din Constituție: Cum poate Erdogan să ocolească limita mandatelor prin articolul 116

Constituția Turciei limitează numărul mandatelor prezidențiale, însă prevede o excepție importantă.

Potrivit articolului 116, Parlamentul poate decide organizarea alegerilor înainte de expirarea mandatului prezidențial. Dacă această decizie este luată în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui, acesta poate candida din nou.

Pentru organizarea alegerilor anticipate este nevoie de cel puțin 360 de voturi din cele 600 de locuri ale Parlamentului, adică de trei cincimi dintre parlamentari.

Partidul lui Erdogan, Partidul Dreptății și Dezvoltării (AKP), și aliatul său naționalist, Partidul Mișcării Naționaliste (MHP), nu dețin împreună suficiente mandate pentru a ajunge la acest prag. Ar fi nevoie, prin urmare, de sprijinul unor parlamentari din afara alianței aflate la guvernare.

Deocamdată, guvernul turc nu a anunțat oficial că pregătește un astfel de vot.

Erdogan spune că AKP trebuie să se pregătească pentru alegeri

Speculațiile privind alegerile anticipate au crescut după ce Erdogan a declarat, pe 10 septembrie, că AKP trebuie să se pregătească pentru „alegerile care se apropie”.

Purtătorul de cuvânt al AKP, Omer Celik, a încercat însă să reducă importanța declarației.

„Acesta nu este un semnal pentru alegeri anticipate. În prezent, nu există alegeri pe agenda Turciei”, a spus el marți.

Erdogan a devenit prim-ministru al Turciei în 2003 și a ocupat această funcție timp de trei mandate, înainte de a fi ales președinte în 2014. A fost reales în 2018, după schimbarea sistemului politic, și a câștigat un nou mandat prezidențial în 2023.

De ce mandatul lui Erdogan este calculat diferit

Există o particularitate legată de mandatele prezidențiale ale lui Erdogan.

În 2023, Comisia Electorală din Turcia a stabilit că primul său mandat de cinci ani în actualul sistem prezidențial a început odată cu alegerile din 2018. Astfel, mandatul său prezidențial din perioada 2014-2018, când Turcia avea un sistem diferit, nu a fost luat în calcul în aceeași limitare.

Decizia i-a permis lui Erdogan să candideze la alegerile din 2023, pe care le-a câștigat pentru un nou mandat.

Cazul Ekrem Imamoglu: Primarul Istanbulului și liderul opoziției, încarcerat în așteptarea judecății

Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și una dintre principalele figuri ale opoziției și candidat la președinție, a fost arestat în 2025. El se află în continuare în detenție și este judecat pentru acuzații de corupție, pe care le respinge.

Human Rights Watch și alte organizații pentru drepturile omului au susținut că dosarul împotriva lui Imamoglu face parte dintr-o campanie mai amplă împotriva opoziției din Turcia.