Familia unui lucrător libanez la silozurile de cereale încă mai speră să-l vadă în viață. Explozia din Beirut a distrus construcțiile din port

Înainte să fie declarat dispărut în data de 4 august 2020, Ghassan Hasrouty, timp de 38 de ani angajat al silozurilor-gigant din Beirut, credea că lucrează în cel mai sigur loc din oraș.

Pereții din beton armat și camerele subterane au reprezentat pentru libanezul dispărut adăpost de-a lungul mai multor zile, în războiul civil din perioada 1975-1990, scriu cei de la Reuters.

Hasrouty obișnuia să spună apropiaților că el se temea mai multe pentru membrii familiei decât pentru el, atunci când pleca la muncă, în fiecare dimineață.

Nick Adams: „Îmi doresc ca românii să se îndrăgostească de America cunoscând-o direct, așa cum și eu m-am îndrăgostit de țara și de poporul d-voastră”

14:39

FLASH NEWS George Simion, la Forumul ECR: „Un continent care nu își poate apăra granițele nu va rămâne o putere globală”

14:31

Marți, 4 august 2020, ora locală 17:30, libanezul i-a telefonat soției sale, Ibtissam, și i-a spus că în acea noapte avea să înnopteze la siloz, deoarece în următoarele ore avea să descarece un vapor cu cereale și nu putea pleca.

I-a transmis atunci nevestei să-i trimită o pătură și o pernă.

Ibtissam nu a mai auzit de atunci de Ghassan.

Explozia din port a distrus silozurile

Deflagrația de marțea trecută din portul Beirutului, cea mai mare care a lovit orașul vreodată, a distrus silozurile de cereale și a dus la moartea a 158 de oameni și la rănirea a peste 6.000.

Explozia a lăsat fără adăpost deasupra capului circa 300.000 de libanezi, iar suflul deflagrației a pătruns mult pe continent.

Sâmbătă, 8 august 2020, ministrul libanez al Sănătății preciza că sunt date dispărute în continuare 22 de persoane.

Oficialitățile au mai spus că incidentul a fost cauzat de explozia a 2.750 de tone de nitrat de amoniu, o substanță utilizată în producția de fertilizanți și de bombe. Cantitatea de produs fusese stocată timp de șase ani într-un depozit apropiat portului, fără însă a fi luate toate măsurile de siguranță.

Guvernul a promis să-i tragă la răspundere pe cei vinovați, însă localnicii sunt extrem de furioși pe situație.

Familia lui Hasrouty încă speră

Membrii familiei lui Ghassan cred că el, alături de alți șase colegi, se află blocați undeva sub silozuri și speră că sunt încă în viață.

Tot ei spun că răspunsul salvatorilor a fost prea lent și dezorganizat, precum și că orice speranță de a-i găsi pe cei șapte în viață s-a pierdut.

Chiar dacă familia a indicat exact locația unde se presupune că se afla Ghassan Hasrouty la momentul exploziei, eforturile de salvare nu au demarat decât 40 de ore mai târzie.

La casa lor din Beirut, familia s-a adunat în fiecare zi, așteptând cu înfrigurare noi informații.

„Acești oameni dați dispăruți nu sunt numai statistici. Trebuie să scoatem în evidență mediocritatea managementului acestui dezastru, acestei situații, cât de rău a fost gestionat… astfel încât să nu se mai repete un dezastru așa de oribil, un management așa de oribil”, a declarat Elie, în vârstă de 35 de ani, fiul lui Hasrouty.

Și tatăl lui Hasrouty a lucrat în silozuri timp de 40 de ani și a fost la fel de conștiincios la locul de muncă, au mai adăugat membrii familiei, citați de aceeași agenție internațională de presă.

Tatiana, fiica de 19 ani, încă nu știe pe ce drum s-o ia, pe cel al abandonului sau pe cel al speranței.

„Nici măcar nu am avut șansa să ne luăm la revedere. Noi însă îi așteptăm în continuare… pe toți să se întoarcă”, a conchis fata.