Financial Times: PROVOCĂRILE cu care se va confrunta Ursula von der Leyen în al doilea mandat /Analist: ”S-ar putea îndrepta spre eșec”

Ursula von der Leyen a obținut al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene printr-o serie de promisiuni despre planul pe următorii cinci ani, însă se va confrunta cu o serie de probleme în privința integrării piețelor europene și în materie de apărare, notează cotidianul Financial Times.

În eforturile de a ralia suficientă susținere în Parlamentul European, Ursula von der Leyen a extins lista angajamentelor și a generat așteptări în întregul spectru politic al Uniunii Europene asupra unei serii de probleme care i-au frustrat mult timp pe oficialii de la Bruxelles.

Mujtaba Rahman, din cadrul institutului de consultanță Eurasia Group, avertizează că Ursula von der Leyen ”s-ar putea îndrepta spre un eșec” prin oferirea de angajamente ”care nu sunt neapărat coerente”, doar pentru asigurarea unei largi coaliții.

AVARIE Atac cibernetic la Complexul Energetic Oltenia. Sistemele informatice au fost blocate

16:24

JUSTIȚIE Vlad Filat, fost premier al Republicii Moldova, dat în urmărire internațională pentru spălare de bani

16:22

Este posibilă uniunea piețelor de capital?

În discursul de joi, Ursula von der Leyen a redenumit proiectul uniunii piețelor de capital drept ”Uniunea Depozitelor și Investițiilor Europene”.

”Argumentele în favoarea planului sunt enorme. Integrarea piețelor de capital, un proiect de zece ani, ar genera investiții private în valoare de 470 de miliarde de euro anual, potrivit estimărilor Ursulei von der Leyen. (…) Dar rezistența exercitată de autoritățile naționale de reglementare (…) s-a dovedit până acum extremă de fermă”, notează cotidianul Financial Times.

Poate construi o uniune europeană a apărării?

În afară de înființarea unui post de comisar pentru Apărare, Ursula von der Leyen s-a angajat să creeze ”o piață unică a apărării” și proiecte comune precum ”Scutul aerian european”.

Câteva state europene se opun alocării resurselor, ținând cont de investițiile masive care ar fi necesare după decenii de reducere a cheltuielilor. Iar Franța și Germania au idei diferite asupra proiectelor europene în materie de apărare.

Vor fi relaxate reglementările în materie de competiție?

Ursula von der Leyen vrea revizuirea reglementărilor pentru favorizarea ”inovării și a rezilienței”. State mari precum Franța, Germania, Italia și Polonia au cerut de mult timp relaxarea legilor privind competiția, dar au întâmpinat opoziție din partea altor 16 capitale europene.

Ar trebui condiționat accesul la fonduri UE de normele statului de drept?

Președintele Comisiei Europene a asumat angajamentul de a aloca fonduri comunitare prin condiția respectării normelor statului de drept și a implementării reformelor structurale.

”Dar abordarea a generat confruntări cu Polonia și Ungaria. (…) Aplicarea unor condiții stricte pentru accesul la finanțare europeană va fi susținută de țările bogate care vor să limiteze cheltuielile bugetare, dar probabil va genera opoziția țărilor care consideră acest lucru șantaj politic sau depășirea atribuțiilor Bruxellesului prin implicarea în afacerile interne”, subliniază cotidianul Financial Times.

Poate contribui Bruxellesul la remedierea crizei locuințelor sau la îmbunătățirea sănătății mentale?

În alegerile din iunie, mulți alegători tineri au votat cu partide de extremă-dreapta.

Politicieni de centru-dreapta, inclusiv din Partidul Popular European (PPE), din care face parte Ursula von der Leyen, cred că forțele de extremă-dreapta au asociat cu succes criza locuințelor cu intensificarea imigrației.

Iratxe García Pérez, liderul socialiștilor din Parlamentul European, a declarat că ”accesul la locuințe este o necesitate vitală” și cere investiții anuale din partea UE de 50 de miliarde de euro. Însă problema caselor rămâne în sfera guvernelor naționale sau a autorităților naționale, ceea ce ridică semne de întrebare asupra modului de a debloca procedurile de planificare în cele 27 de state membre.

Pe de altă parte, Ursula von der Leyen susține că folosirea rețelelor de socializare online exacerbează ”criza sănătății mentale” în rândul tinerilor, afirmând că va aborda problema ”timpului excesiv de folosire a dispozitivelor și a practicilor care creează dependență”, urmând să ”ia măsuri împotriva designului dependent al anumitor platforme online”.

”Însă, deși Bruxellesul are un rol în reglementările tehnologice, autoritățile de aplicare a legilor în acest domeniu sunt la nivel național”, concluzionează Financial Times.

Foto: Profimedia

Citește și:

BCE nu are un parcurs ”predeterminat” în materie de politică monetară /LAGARDE: „Ne asigurăm că inflația revine la 2%”