Fostul președinte francez Giscard d’Estaing vrea relansarea integrării UE

Construcția europeană ar putea să fie relansată de către țările care doresc să meargă înainte, după ce se ajunge la un acord cu britanicii și după alegerile prezidențiale franceze din 2017, consideră fostul președinte francez (1974-1981), unul dintre părinții Uniunii Monetare.

„Doresc cu putere ca britanicii să rămână, deoarece o plecare va face rău Europei și Marii Britanii”, a declarat Valéry Giscard d’Estaing pentru Reuters, într-un interviu în biroul său de la Paris. „Într-o lume care se caracterizează, la ora actuală, prin dezorganizare și prin violență, nu merită efortul să se adauge o dezorganizare a Europei”.

Președintele Uniunii Europene Donald Tusk a prezentat, la începutul lunii, propuneri într-o încercare de a evita o ieșire a Marii Britanii din UE, care prevăd posibilitatea ca state membre să refuze să participe la o integrare mai aprofundată, însă fără să li se acorde un drept de veto. Aceste propuneri urmează să fie discutate în cadrul următoarei reuniuni a Consilului European, joi și vineri, la Bruxelles.

REACȚIE Scandalul mașinii de lux de la TVR escaladează. Marina Almășan susține că Porsche-ul în care apare angajatul TVR din emisiunea sa este „de împrumut” și o acuză pe șefa TVR Sorina Matei că „l-a prăbușit pe Tudor”

23:59

CONTROVERSĂ Comisia Europeană propune noi reguli pentru statele care vor să adere la UE. Cum pot fi afectate Moldova, Albania, Muntenegru și, în special, Ucraina

23:07

Amintind că, de la începutul construcției europene, „Marea Britanie s-a plasat într-o poziție un pic laterală față de sistem”, Valéry Giscard d’Estaing deplânge „o confuzie totală”.

„Există două proiecte europene. Există proiectul de cultură anglo-saxonă, care este proiectul Celor 28, în principal comercial, și există un proiect al Europei continentale al unei structuri politice pe continetul european”, a subliniat el.

„Aceste două proiecte sunt compatibile, dar nu sunt unul și același”, a insistat el. „Există un grup de țări care vor să integreze mai mult, acestea sunt statele fondatoare ale UE, însă altele vor să păstreze sistemul, care are nevoie să fie reorganizat și simplificat”.

– Fiscalitate comună în termen de cinci de ani

În opinia fostului președinte, „unii europeni, britanicii, sunt un pic jenați să vadă o integrare continuând în vecinătatea lor și în afara lor”.

„Este necesar să fim foarte clari nu doar în ceea ce-i privește pe britanici, ci pe toate țările din afara zonei euro, asupra faptului că deciziile care privesc în mod strict zona euro, adică aspectele monetare, bugetare și, poate, în curând, îndatorarea, sunt de competența zonei euro”, a subliniat d’Estaing

În opinia sa, „Marea Britanie nu poate să ceară ca deciziile interne ale zonei euro să fie supuse aprobării sale”.

Impulsul către integrarea europeană, care a trecut o etapă foarte importantă odată cu introducerea monedei unice, a fost întrerupt odată cu respingerea în 2005 a Constituției europene, redactate de către o comisie prezidată de către Valéry Giscard d’Estaing, care consideră că acest impuls este necesar să fie relansat în prezent.

„El poate fi mai întâi consolidat prin decizia britanică de a rămâne în Europa și relansat, apoi, prin decizia țărilor din zona euro, se pare că nu a tuturora, ci a celor care doresc să meargă înainte, de a pregăti o fiscalitate comună, aplicabilă în termn de cinci ani”, a declarat el.

Acest proiect, pe care fostul președinte îl consideră susținut de opinia publică și care se traduce printr-o unificare a impozitului asupra societăților, veniturilor, patrimoniilor din țările care doresc acest lucru, va putea fi lansat, consideră el, doar după alegerile prezidențiale franceze din 2017.

El presupune o scădere a presiunii fiscale în Franța, care implică o reducere a cheltuielilor, „ceea ce viitorul președinte și viitorul Guvern se vor angaja cu siguranță să facă”, este de părere d’Estaing.

– 2017, o revenire la spiritul Constituției?

Întrebat care ar fi candidatul la președinție cel mai susceptibil să susțină această ambiție, Valéry Giscard d’Estaing a răspuns că sunt mulți.

„Aș spune totuși să grupul eventualilor candidați din Franța este superior, prin calitatea sa, grupului actualilor candidați la președinția Statelor Unite”, a declarat fostul șef de stat.

El a adăugat totodată că una dintre marile mize ale scrutinului prezidențial va fi să se vadă dacă Franța va reveni cu această ocazie către regimul său politic constituțional, „cel al Republicii a V-a, cu o președinție puternică și care nu intervinne în viața curentă a țării”.

„Constituția noastră dă președintelui Republicii o putere de arbitraj, nu el este cel care conduce Guvernul și politica, ci premierul”, a subliniat d’Estaing.

Ne-am îndepărtat de această concepție, înainte de actualul mandat, apreciază fostul președinte, în vârstă de 90 de ani, care este membru al Consiliului Constituțional.

„Eu sunt susținătorul tradiției franceze potrivit căreia la vârful statului se află cineva detașat de dezbaterea politică pe teremn scurt, care prevede viitorul și încearcă să orienteze un pic țara”, a spus fostul șef de stat.

„Acest tip de președinte va fi ales sau va fi ales un nou premier?”, se întreabă Valéry Giscard d’Estaing.