Gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene contra VESTELOR GALBENE în Paris. Zeci de mii de francezi în stradă

Gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene contra VESTELOR GALBENE în Paris. Zeci de mii de francezi în stradă
Măsuri speciale de securitate la Paris, din cauza protestului Mișcării "Vestele Galbene". Vezi cum s-a transformat o petiție online într-o mișcare socială a Franței rurale și de periferie

1.723 de protestatari au fost reținuți în timpul protestelor de astăzi din Franța, dintre care 1.220 au fost arestați. Cel puțin 70 de persoane au fost rănite, dintre care șapte sunt polițiști. Spre seară, manifestațiile s-au liniștit. La ora 19:30 (20:30, ora României), ministrul de Interne anunța că situația este sub control.

Sute de conturi de social media controlate din Rusia încearcă să amplifice protestele din Franța, potrivit unei analize citată de publicația The Times

Potrivit monitorizării, încă de luna trecută, în jur de 200 de conturi de Twitter au început să schimbe peste 1.600 de mesaje pe zi despre Mișcarea „Vestelor Galbene” din Franța. Deși erau controlate din Rusia, majoritatea utilizatorilor conturilor foloseau identități din Occident. Compania de securitate cibernetică New Knowledge arată într-un raport că mesajele se concentrau asupra violențelor dintre manifestanți și Poliție și – nu rareori – foloseau imagini de la alte proteste.

Și Bloomberg remarcă tentativa rușilor de a pune paie pe foc în protestele din Paris. Jurnaliștii citează analizaorganizației Alliance for Securing Democracy, care afirmă că peste 600 de conturi de Twiiter cunoscute ca vectori ai mesajelor pro-Kremlin folosesc intensiv acum haștagul #GiletsJaunes. De obicei, utilizatorii respectivi preluau știri din presa occidentală, dar în ultima perioadă s-au concentrat pe protestele din Franța.

O mare parte dintre știrile despre brutalitățile Poliției împotriva „Vestelor Galbene” provin din grupuri media controlate de Moscova, cum ar fi site-ul de știri Sputnik, canalul de televiziune RT sau agenția de știri video Ruptly, care rezervă spații importante protestelor din Franța. Impactul lor asupra francezilor nu poate fi estimat. Deși au site-uri în limba franceză, nici RT și nici Sputnik nu au prea mare audiență, iar protestele „Vestelor Galbene” sunt urmărite de francezi pe Facebook.

  

Ora 15:30 Două din cele 12 transportoare autoblindate pregătite de polițiști pentru eventuale intervenții au fost filmate îndreptându-se către zona Arcului de Triumf.

Polițiștii nu ezită să tragă cu gloanțe de cauciuc asupra manifestanților și chiar asupra jurnaliștilor, deși aceștia poartă căști pe care scrie mare PRESS.

Mai multe imagini cu manifestanți loviți de gloanțele de cauciuc și ajutați să ajungă la ambulanțe au fost postate pe rețelele de socializare.

Ora 15:00 Peste 31.000 de persoane sunt în stradă în Franța, la chemarea Mișcării „Vestele Galbene”, cu câteva mii mai puțin față de sâmbăta trecută, iar manifestațiile sunt pașnice.

 Totuși, numai la Paris, polițiștii au reținut 581 de persoane, dintrre care 423 au fost arestate preventiv. 

Spre deosebire de săptămâna trecută, strategia Poliției s-a schimbat. Cu ajutorul gardurilor metalice și a cordoanelor, forțele de ordine țin cea mai mare parte a demosntranților pe bulevardul Champs Elysees și nu le permit accesul spre Arcul de Triumf sau Place de la Concorde. „Din 5 în 5 minute, câte un nor de gaze lacrimogene vine peste protestatari,” relatează corespondentul Euronews Annelise Borges. „Aceștia se plâng că nu sunt lăsați să manifesteze. Premierul francez se află împreună cu o celulă de criză în sediul Ministerului de Interne și transmite apeluri la proteste pașnice. Replica „Vestelor Galbene” este aceeași din ultimele trei săptămâni: „Macron, demisia!

 

Ora 13:00 Mai mulți protestatari s-au îmbrâncit la Paris cu forțele de ordine la Paris, care i-au împins înapoi cu scuturile când au încercat să se apropie de Palatul Elysee, relatează Associated Press.

 Protestatarii au fost blocați când au încercat să mărșăluiască pe bulevardul Champs-Elysees spre palatul prezidențial. Zona este înconjurată de un adevărat „inel de oțel” din garduriale Jandarmeriei, care blochează accesul. Când un grup de câteva sute de manifestanți au pătruns pe străzile adiacente în încercarea de a evita de cordonul de Poliție, au fost oprit cu gazelacrimogene.

În pofida câtorva incidente violente, cei mai mulți manifestanți demonstrează pașnic, iar deocamdată nu există motive pentru o eventuală escaladare a violențelor, așa cums-a întâmplat sâmbătă trecută. Pe străzile care duc spre zona Arcului de Triumf, Poliția a organizat mai multe puncte de control și percheziționează lumea care vine la proteste.

Până la orele prânzului, autoritățile au reținut preventiv 514 de persoane, dintre care 272 au fost luate în custodie de Poliție.

Parisul pare sub asediu. Turnul Eiffel și Muzeul Luvru au fost închise. Zeci de obiective turistice și magazine, la fel. Restaurantele și buticurile din zona Champs Elysee și Bastilia, de asemenea, la rugămintea Poliției. Autoritățile locale din toate arondismentele Parisului au eliminat de pe străzi orice obiect ar putea fi folosit de manifestanți drept proiectil. Meciurile de fotbal din Ligue 1 au fost amânate, iar târgurile de Crăciun, care adunau mii de oameni anii trecuți sunt suspendate. Măsuri similare au fost luate în toate orașele mari.

Peste 89.000 de polițiști, cu care blindate și tunuri cu apă, sunt pregătiți să riposteze dacă manifestațiile vor degenera din nou. Unul dintre liderii Mișcării de protest „Vestele Galbene” a fost convocat vineri la Parchetul din Paris, după ce a cerut manifestanților să atace sâmbătă sediul Președinției, informează site-ul cotidianului Le Figaro.

Eric Drouet, șoferul care a devenit unul dintre liderii mișcării de protest din Franța, a scris pe Facebook mesajul: „Sâmbătă, va fi Palatul Elysée. Sâmbăta aceasta va trebui să avansăm spre Elysée”.

Parchetul din Paris și Poliția au declanșat o anchetă pentru „provocare” și instigare la organizarea unui „protest ilegal”.

„Președintele a îndemnat forțele politice și sindicale, precum și patronatele să transmită un apel clar și explicit la calm”, a declarat miercuri Benjamin Griveaux, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Paris. „În acest moment, nu mai este vorba despre opoziție politică, ci despre opoziția față de Republică„.

135.000 de persoane au participat sâmbăta trecută la protestele organizate de „Vestele Galbene”, care denunță majorarea prețurilor la carburanți și erodarea nivelului de trai. Cel puțin 263 de persoane au fost rănite în cursul protestelor de la Paris, iar 412 indivizi acuzați de implicare în violențe au fost reținuți. În urma protestelor, guvernul francez a amânat cu 6 luni scumpirea carburanților, care trebuia aplicată de la 1 ianuarie.

Cine sunt „Vestele Galbene”?

Mișcarea „Vestelor Galbene” a început astă vară, cu o petiție online față de majorarea prețurilor la carburanți, inițiată o vânzătoare de produse cosmetice, Priscillia Ludosky. Petiția a fost semnată de peste un milion de oameni, iar, pe 17 noiembrie, aproape 300.000 de persoane au blocat drumuri și depozite de carburanți. Demonstranții denunțau scăderea salariilor, erodarea nivelului de trai, scăderea numărului locurilor de muncă și diminuarea serviciilor publice în zonele rurale.

Participanții la protestele „Vestelor Galbene” au diverse vârste sau profesii și provin din medii diferite. Unii sunt activi din punct de vedere politic, alții sunt apolitici. Par a fi mai puternici în zonele rurale și la periferia orașelor, unde creșterea prețurilor la carburanți îi afectează pe cei care sunt nevoiți să se deplaseze cu mașinile. Mulți erau deja nemulțumiți de hotărârea Guvernului de a reduce limita de viteză maximă de la 90km/h la 80km/h pe drumurile regionale.

„Mișcarea Vestelor Galbene reprezintă criza din zonele rurale, criza periferiei Franței. Este mișcarea pompierilor, angajaților, profesorilor, pentru care mașina este esențială. Sunt francezii care au fost uitați de guverne în ultimii 20 de ani”, explică Aurélie Charillon, primarul orășelului Prévessin-Moëns.

„Acești oameni se simt lăsați în urmă de globalizare, sunt marginalizați de noul model economic și încearcă să mențină capitalul social și cultural. Mesajul important transmis de criza Vestelor Galbene este că fiecare om spune: «Priviți-mă, exist!»”, explică sociologul Christophe Guilluy.

Emmanuel Macron a ajuns la putere în mai 2017, promițând o economie liberă și majorarea salariilor. A reformat piața muncii, învățământul profesional, educația și sistemul feroviar. Încrederea în mediul de afaceri s-a amplificat, creșterea economică a fost solidă, iar Parisul a devenit un centru tehnologic. Dar pentru mulți oameni din afara capitalei nu prea au fost îmbunătățiri. Șomajul a rămas la 9%, iar creșterile veniturilor nu au fost simțite. Franța are cele mai multe taxe dintre țările dezvoltate. Președintele a făcut și greșeli. În primul buget, a înlocuit o taxă care viza persoanele bogate cu un impozit pe proprietăți. Emmanuel Macron a ajuns să aibă reputația unui președinte al bogaților.

„Noi am crezut în Macron. Ne-a vândut visul că va schimba totul, iar acum ne simțim înșelați”, afirmă Bruno Passe, un fermier pensionar din regiunea Champagne.

Deocamdată, partidele de Opoziție au fost la fel de surprinse de protestul „Vestelor Galbene” și nu au reușit să găsească mesajul prin care să îi atragă pe oameni. „Însă în Franța, politica este foarte dinamică, chiar și datorită ascensiunii lui Macron. Pentru moment, oferta politică destinată mișcării de protest este zero, dar mâine, lucrurile se pot schimba rapid”, subliniază Christophe Guilluy. Unii analiștii se tem că Mișcarea Vestelor Galbene „ar putea genera o altă realiniere ideologică. Ar putea aduce împreună cauze de extremă-stânga și extremă-dreapta într-o mișcare superpopulistă care așteaptă un lider, o persoană de genul lui Beppe Grillo, fondatorul Mișcării Cinci Stele, formațiune care acum face parte din coaliția guvernamentală din Italia”, observă Financial Times.

Cea mai mare problemă a președintelui Emmanuel Macron este cum să negocieze cu o mișcare de protest care nu are lideri, pentru a evita noi proteste violente. Degenerarea violențelor l-ar putea forța pe Emmanuel Macron să recurgă la schimbări politice radicale și chiar să îl înlocuiască pe premierul Edouard Philippe, subliniază FT.

 

Inchide