Închiderea guvernului american: îndreptar de catastrofă în cea mai mare putere a lumii. ANALIZĂ GÂNDUL

În dimineața zilei de 1 octombrie, cea mai mare putere a lumii s-a trezit în șomaj tehnic parțial. Pe scurt, guvernul federal a fost închis parțial, o consecință a incapacității Congresului de a mai negocia. Peste 800.000 de oameni, angajați federali considerați „neesențiali” au fost trimiși acasă și nu mai au voie, legal, nici măcar să își verifice e-mail-ul de serviciu. Parcurile naționale, muzeele, programele de vaccinare antigripală, tot ce nu e de importanță capitală în funcționarea unei țări a fost închis. Dincolo de consecințele financiare imediate, care se văd mai ales în turism, și de frustrarea generalizată a americanilor cu un sistem profund disfuncțional, rămâne o altă problemă: imaginea Statelor Unite ca țară, credibilitatea unei țări care și-a asumat rolul de supraveghetor mondial al altor țări. Deasupra tuturor acestor aspecte, marea criză nici nu a început. Ea va veni în 17 octombrie, când SUA nu se vor mai putea îndatora și când ar putea intra în incapacitate de plată a obligațiunilor.

Ediția de marți a „Amanpour.”, emisiunea celebrei jurnaliste Christiane Amanpour, a pornit de la următoarea întrebare: „Este America un stat eșuat?”. Invitații ei, Andrew Neil, publisher britanic, și Ryan Lizza, corespondent pentru New Yorker, au căzut de acord că ce se întâmplă acum în SUA arată că marea puetere mondială a devenit o democrație disfuncțională. „Americii îi place să țină predici lumii despre guvernanță. Cred că restul lumii va trebui să dea SUA câteva lecții despre guvernanță”, i-a spus Andrew Neil lui Amanpour.

gândul vă prezintă, pe puncte, o analiză a crizei americane: întrebări și răspunsuri

FOTO: Alex Wong/AFP/Mediafax

Ce se întâmplă acum? – Traducerea „shutdown-ului” american pentru români

Începând cu 1octombrie, guvernul federal american a fost închis parțial, pentru prima oară în 17 ani, ca urmare a incapacității celor două camere ale Congresului, Camera Reprezentanților și Senatul, de a adopta 12 bugete pentru finanțarea agențiilor federale.

Anual, cele două foruri legislative trebuie să adopte un buget federal. Problema este că a reușit să facă asta de numai patru ori în istoria sa – 1977, 1989, 1995 și 1997, se arată într-o cercetare realizată pentru congresmeni. În absența unui buget anual, se adoptă bugete pe termen scurt și punctuale, așa-numitele „stopgap budgets” – ultimul astfel de buget a fost adoptat în martie și a expirat la 1 octombrie.

Posterul serialului House of Cards, refăcut pe prima pagina a New York Daily News cu chipul lui republicanului J. Boehner și titlul House of turds (în traducere aproximativă „Casa rahatului)” // FOTO: Emmanuel Dunaund/AFP/Mediafax

Când membrii Congresului nu se pot pune de acord asupra finanțării agențiilor federale, ce e prioritar, de unde se taie și unde se alocă mai mulți bani, se închide parțial guvernul și se lasă în funcțiune doar ceea ce e strict necesar pentru funcționarea și apărarea țării. Asta se întâmplă acum.

Acesta este cel de-al 18-lea astfel de blocaj din istoria SUA, ultimul fiind în timpul primei Administrații Clinton, în 1995-1996 – a durat 21 de zile și a fost cel mai lung „shutdown” de până acum. Găsiți aici lista tuturor acestor de blocaje: dată, cauze, desfășurare, consecințe

FOTO: Karen Bleier/AFP/Mediafax

Cine e de vină? – Cum au ajuns Statele Unite în actualul blocaj

Mărul discordiei a fost Obamacare, cum este numit Affordable Care Act, reforma sănătății instituită de Barack Obama și intrată în vigoare tot în 1 octombrie (a putut intra în vigoare prin ordin executiv – adică decizia lui Obama, nu a Congresului). Această reformă istorică, ce oferă asigurare medicală unui număr de 32 de milioane de americani săraci neasigurați în prezent, este motivul celor mai puternice dispute din timpul celor două administrații Obama.

De această dată, dincolo de declarațiile politice, problema a fost următoarea: Camera Reprezentanților, condusă de republicani, a votat un buget care amâna cu un an intrarea în vigoare a Obamacare și elimina taxarea dispozitivelor medicale. Senatul, condus de democrați, a refuzat acest plan și a urmat un dialog al surzilor. Republicanii, de fapt, sunt împotriva Affordable Care Act în ansamblul său, încercând în nenumărate rânduri să omoare această reformă, pentru că i-ar taxa pe bogați mai mult și ar reduce subvențiile pentru asiguratorii privați care participă la programul Medicare, pentru ca un număr cât mai mare de americani cu venituri mici să își poate cumpăra polițe de asigurare de sănătate, se arată într-o analiză Washington Post.

Toate părțile implicate în această criză dau vina pe una pe cealaltă: Obama și democrații spun că republicanii sunt de vină, republicanii spun că ei vor să găsească o soluție de mijloc, să negocieze, dar nu au cu cine.

Cine mai lucrează?

Închiderea parțială a guvernului federal american se referă, desigur, la angajații săi, nu și la privați, cu toate că există consecințe la toate nivelele și în toată lumea.

Tocmai pentru că riscul acestor blocaje a devenit foarte mare în SUA, americanii au o lege foarte detaliată a „shutdown-ului guvernamental” și o serie de planuri de acțiune în caz de o astfel de criză. Aceste documente stabilesc cine lucrează, cine pleacă acasă, ce se închide și ce rămâne închis.

Spre exemplu, există o împărțire a angajaților guvernului federal în „esențiali” și „neesențiali”. Primii, în număr de 1,3 milioane, potrivit unei analize detaliate a Washington Post, rămân la muncă, deși sunt șanse foarte mari să fie plătiți cu întârziere. Restul de 800.000, „neesențialii”, a fost trimis acasă și li se interzice prin lege să mai aibă orice fel de activitate legată de serviciu. Nu au voie nici măcar să își verifice e-mail-ul. Foarte important, aceștia nu sunt plătiți.

Datorită unei legi semnate de Obama cu câteva ore înainte de blocaj, această paralizie guvernamentală nu îi afectează pe cei 1,4 milioane de militari activi americani, care lucrează și sunt plătiți ca înainte, arată Fox News. Civilii, din apărare, însă, nu sunt la fel de norocși, jumătate dintre ei fiind trimiși acasă.

Un reportaj difuzat de CNN miercuri dimineață prezenta furia veteranilor din cel de-al Doilea Război Mondial când au găsit muzeul dedicat lor, aflat în Washington D.C., închis. Peste 400 de parcuri naționale și muzee au fost închise, o porțiune din celebrul Mare Canion făcând excepție, deoarece statul Arizona a preferat să acopere costurile de funcționare decât să suporte pierderile din lipsa turismului.

Washington, D.C., este singurul oraș căruia i se interzice prin lege să folosească fonduri federale pentru a funcționa pe timp de guvern închis. Cu gustul amar al ultimului astfel de blocaj, cel din ’95-”96, când s-a ajuns în punctul în care doar pompierii, poliția și salvările mai funcționau, orașul a recurs acum la o măsură de urgență. Mai exact, pentru moment, toate instituțiile care funcționează din bani publici de la guvernul federal rămân deschise și finanțate dintr-un fond de rezervă. Problema este că acest fond de rezervă însumează doar 144 de milioane de dolari, bani insuficienți pentru a acoperi un blocaj de durată.

Și un român care ar vrea să obțină o viză de intrare în SUA ar putea suferi de pe urma acestei paralizii instituționale. Deși serviciul de vize și pașapoarte a declarat că încearcă să rămână deschis, însă sunt așteptate probleme mai ales la procesarea cererilor. Totodată, fondurile de rezervă sunt, și aici, limitate. Iată planul Departamentului de Stat

Programul național de imunizare a americanilor cu vaccin antigripal a fost și el închis, în plin sezon de gripă. Și inspectorii de la protecția consumatorilor și-au suspendat activitatea. Până și Barack Obama a fost nevoit să își scurteze un turneu asiatic, arată Huffington Post. 97% dintre angajații NASA au fost trimiși în șomaj tehnic în ziua în care Agenția împlinea 55 de ani, iar site-urile instituțiilor publice, inclusiv al Casei Albe, au fost fie închise, fie au rămas neactualizate. Iată o listă detaliată a instituțiilor care rămân deschise și a celor care au fost închise

Care este soluția?

Experții de la Council on Foreign Relations, un prestigios think tank american, au încercat să vină cu diverse scenarii ale sfârșitului acestei crize. Dintre toate, cel mai probabil este adoptarea unui nou pachet de bugete pe termen scurt, „stopgaps”, urmând ca discuția să se reia peste aproximativ trei luni. Problema, în acest moment, este că nimeni nu pare dispus să cedeze, toate părțile implicate – republicanii, democrații, Barack Obama – fiind acum ocupate cu atribuitul vinei.

Wall Street Journal a anunțat că președintele american i-a invitat la Casa Albă pe liderii din Congres – J. Boehner, N. Pelosi, H. Reid, M. McConnell – pentru a discuta o soluție.

Care sunt consecințele acestui blocaj?

Impactul economic al șomajului tehnic guvernamental depinde de durata acestei crize, arată Christian Science Monitor. „Nu este un dezastru dacă nu durează mult. Pentru fiecare săptămână în care guvernul este închis, creșterea PIB-ului va fi redusă cu 0,2 puncte procentuale”, spune Nariman Behravesh, economist șef la IHS/Global Insight. În sume, costul acestei crize este de 12,5 milioane de dolari pe oră, ceea ce nu e foarte mult la un PIB de 16.000 de miliarde de dolari. Cele mai mari pierderi imediate, însă, sunt în zona turismului și a serviciilor.

Foarte importantă este și problema de imagine a Statelor Unite ca țară, ca superputere. Incapacitatea de a funcționa transmite un mesaj negativ lumii referitor la statutul acestei națiuni care și-a asumat rolul de supraveghetor al întregii lumi, arată o analiză a Council on Foreign Relations. „Incapacitatea ramurilor legislative și executive ale guvernului de a asigura sarcinile sale de bază garantate în Constituție ar trebuie să reprezintă o rușine profundă pentru toți aleșii și liderii politici. Totuși, nu vedem nici rușine, nici răspundere de partea celor implicați, pentru a obliga Congresul și Casa Albă să ajungă la un compromis pentru a finanța guvernul”, menționează sursa.

„Să nu ne ascundem după deget. O superputere care nu este sigura că își poate finanța guvernul sau că își poate plăti facturile, condusă de un președinte care a descoperit recent că membrii ambelor partide din Congres nu au vrut să îl urmeze în intervenția militară în Siria, nu este tocmai în postura de a se impune în străinătate”, scrie și Wall Street Journal.

Mai mult, există temeri – formulate inclusiv de președintele francez – că, dacă acest blocaj va mai dura, SUA ar putea reintra în recesiune. Și proaspăt realesul cancelar german, Angela Merkel, s-a declarat îngrijorată de situația din Statele Unite și a recomandat tuturor părților implicate să ajungă la un compromis.

FOTO: Karen Bleier/AFP/Mediafax

Ce se întâmplă cu datoria publică?

Deși situația este foarte gravă acum, ea ar putea deveni catastrofală după 17 octombrie, când va fi atins plafonul datoriei publice a Statelor Unite. Dacă republicanii și senatorii din Congres nu vor cădea de acord asupra extinderii limitei de îndatorare, SUA riscă să intre chiar și în incapacitate de plată, după cum a arătat Christiane Amanpour în emisiunea ei, difuzată de CNN.

Secretarul Trezoreriei, Jacob J. Lew, a declarat că eșecul unei creșteri a plafonului de îndatorare ar risca intrarea SUA în incapacitate de plată, cu efect „catastrofal”. Citește mai multe în Gândul despre cum a fost evitată în ultimul moment ultima criză a datorie publice

FOTO: Mladen Antonov/AFP/Mediafax

Pentru comentarii, mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis