Îngrijorare în Țările Baltice față de situația din Crimeea: „Vladimir Putin nu se va opri. Este un nebun” – AFP

Rimantas Gucas, un pensionar lituanian, apreciază, stând în picioare în fața unei clădiri cenușii a fostului KGB situate pe o stradă animată din Vilnius, că occidentalii vor repeta erorile din trecut dacă nu vor împiedica Rusia să anexeze Crimeea de la Ucraina, relatează AFP.

Președintele rus Vladimir Putin „nu se va opri dacă nu este oprit cu forța. Este un nebun. Țările baltice ar trebui să fie îngrijorate, da?”, spune pentru AFP acest bărbat în vârstă de 72 de ani care a trăit sub ocupație rusă.

„Ucraina ne amintește de invazia din Ceholsovacia din 1938. Ar trebui să ne așteptăm de-acum la agresiunea din 1939 asupra Poloniei?”, întreabă Gucas, evocând atacarea acestei țări de către Germania nazistă a lui Adolf Hitler, care a declanșat al Doilea Război Mondial.

Lituania se pregătește să aniverseze marți 24 de ani de la proclamarea independenței față de Uniunea Sovietică.

Fosta clădire din Vilnius a KGB-ului sovietic adăpostește astăzi un tribunal și un muzeu închinat combatanților din cadrul rezistenței antisovietice din perioada 1944-1953.

Într-o tentativă eșuată de a înăbuși independența Lituaniei, trupele sovietice au ucis 14 civili luând cu asalt turnul televiziunii din Vilnius, în ianuarie 1991.

„Cred că Putin ar trebui să fie numit Putler sau Stalin II. Occidentalii nu au îndurat suferințele noastre și ei pur și simplu nu pot înțelege”, spune Birute Jurksiene, o pensionară.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, dictatorul sovietic Iosif Stalin a ocupat și anexat toate cele trei țări baltice – Lituania, Letonia și Estonia -, după care a ordonat deportări în masă către Siberia.

Cele trei au devenit independente abia în 1991, în timpul prăbușirii blocului sovietic, și au aderat în 2004 la Uniunea Europeană și NATO pentru a-și consolida independența față de Moscova.

Scutul NATO

Președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a avertizat că Moscova ar putea să amenințe și alte țări foste comuniste, precum Republica Moldova, Lituania, Letonia, Estonia sau Polonia.

„Rusia de astăzi este periculoasă. Rusia de astăzi este imprevizibilă”, a declarat Grybauskaite în cadrul unui summit european desfășurat recent pe tema situației din Ucraina. „Este vorba despre redefinirea frontierelor”, a adăugat ea, referindu-se la Crimeea.

Kestutis Girnius, un expert al Universității din Vilnius, apreciază că scenariul din Crimeea este puțin probabil să se repete în țările baltice, care fac parte din NATO și UE.

„NATO va pierde toată credibilitatea dacă nu va reuși să le apere. Ea are un motiv primordial de a veni în apărarea lor. Rusia știe acest lucru și va încerca să îl evite”, spune el pentru AFP.

Washingtonul a mai trimis joi în Lituania încă șase avioane de vânătoare de tip F-15, cu scopul de a consolida supravegherea spațiului aerian al țărilor baltice, o misiune pe care o efectuează în cadrul NATO.

Potrivit ministrului lituanian al Apărării, Juozas Olekas, acțiunea Statelor Unite reprezintă un răspuns la „agresiunea rusă în Ucraina și la o escaladare a activității militare în regiunea Kaliningrad”, o enclavă rusă între Polonia și Lituania.

Promisiuni

În Letonia și Estonia, unde rusofonii reprezintă aproximativ un sfert din populație, promisiunile Moscovei de a-i apăra pe „rușii etnici” din Crimeea stârnesc îngrijorări.

„Scenariul din Crimeea este asemănător cu cel al ocupării țărilor baltice de către Uniunea Sovietică în 1940”, a comentat pe Twitter ministrul de Externe al Letoniei, Edgaras Rinkevics.

Leonid, unul dintre cei 300.000 de rusofoni din Letonia, apreciază că Rusia nu trebuie să aibă probleme cu Ucraina.

„Nu este corect să folosești forța”, spune pentru AFP acest bărbat de aproximativ 60 de ani. „Este o tragedie că rușii și ucrainenii se ridică unii împotriva altora deși suntem frați”, deplânge el.

Cu toate acestea, Centrul Armoniei, cel mai important partid din Parlamentul leton, refuză să condamne acțiunea Moscovei în Crimeea.

Sprijinit în principal de către rușii etnici ai acestei țări, acest partid care întreține legături cu cel al lui Putin, Rusia Unită, consideră că Moscova și Kievul sunt responsabile în egală măsură.

În Estonia, Enn Tart, un un fost disident din perioada sovietică, afirmă, deziluzionat, că „Rusia va face întotdeauna presiuni asupra vecinilor săi, așa cum a făcut în decursul secolelor trecute”.

„Dar sper că UE și Statele Unite vor înțelege în cele din urmă că trebuie să-l oprească pe Putin”, adaugă el.

Gaidau Ion, [email protected]