Islamul in China: Ce li se interzice musulmanilor

Jurnalistul Andrew Jacobs de la New York Times a petrecut zece zile în această regiune, localizată strategic la granițele cu India, Pakistan, Afganistan, și a descris situația musulmanilor din zonă.
Xinjiang este una dintre cele mai sensibile regiuni ale Chinei din punct de vedere politic, din cauza violențelor care au loc aici de ani de zile.

Guvernul de la Beijing îi consideră răspunzători de acestea pe militanții islamisti. Grupurile de uiguri exilați și activiștii pentru drepturile omului spun însă că politicile represive ale guvernului chinez și restricțiile culturale și religioase provoacă tulburări și destabilizează regiunea.

SPORT Dinamo vrea doi fundași centrali. Jucătorii de națională pe care a pus ochii Zeljko Kopic

08:54

GALERIE FOTO Cum arată Târgul de Paște din Craiova înainte de deschidere. Imagini spectaculoase publicate de Lia Olguța Vasilescu

08:51

Guvernul de la Beijing consideră că măsurile sporite de securitate și restrictiile legate de practicarea Islamului reprezintă cea mai bună metodă de a opri un nou val de violențe. În toamna anului trecut, un atac cu arme albe comis la o mină de cărbune a dus la moartea a zeci de oameni.

Uigurilor li se cere deseori să predea telefoanele mobile, pentru ca poliția să verifice dacă dispozitivele conțin programe care ar putea reprezenta o amenințare.

„Cu toții suntem suspecți de terorism”, spune un tanăr de 23 de ani. Acesta a povestit că a fost reținut peste noapte în luna noiembrie, după ce poliția a găsit pe telefon un schimb de mesaje cu un prieten din Turcia. „Este suficient să primești un apel din afara Chinei și te trezești cu autoritățile la ușă”, spune băiatul.

În Kashgar, în apropiere de granița Chinei cu Pakistanul și Afganistanul, oficialii au interzis moscheilor să difuzeze chemarea la rugăciune, forțându-i pe musulmani să cheme oamenii strigând urcați pe acoperișurile lăcașurilor de cult de cinci ori pe zi.

Noua regulă se adaugă restricțiilor mai vechi, care interzic cursurile religioase după școală și interzic minorilor să intre în moschei. Regulile sunt greu de ignorat, având în vedere că există instalate o mulțime de camere de supraveghere.

La sud-est de Kashgar, în orașul Hotan, oamenii sunt șocați că guvernul chinez a scos în afara legii mai multe nume considerate „prea islamice”, forțând părintii să schimbe numele copiilor. Altfel, nu îi pot înscrie la școală.

Mai spre nord, în Ghulja, un oraș din apropiere de granița kazahă, cu o istorie de tensiuni, doi tineri care formează un cuplu povestesc cum băiatului i s-a interzis să poarte barbă și fetei i s-a interzis să-și acopere chipul cu voalul islamic. Cei care ignoră regulile sunt uneori arestați, spun tinerii.

Deși uigurii practică un islam moderat, Guvernul susține că e posibil că unii uiguri să fie radicalizați. Atacurile teroriste de la Paris și uciderea de către Statul Islamic a unui ostatic chinez, în noiembrie, au determinat Beijingul să-și intensifice eforturile pentru a aduce pacea în Xinjiang. Guvernul chinez spune că măsurile din regiune fac parte din strategia pentru războiul global împotriva extremismului religios.

Experții din afara Chinei spun că o mare parte din vărsarea de sânge de aici este alimentată de discriminarea uigurilor la locul de muncă, sărăcia endemică și o credință larg răspândită că valul de migranți Han în regiune este parte dintr-un plan guvernamental pentru a dilua identitatea uigură.

Într-un oraș din sudul Xinjiang, Yarkland, unde mai mult de 100 de oameni au murit în 2014 din cauza violențelor, un ghid din partea biroulul local de propaganda, Murat, apără noile restricții, spunând că ele erau necesare pentru a combate extremismul care pune stăpânire pe unele părți ale lumii.

„Când eram copil, mama mea purta bluze fără mâneci, însă acum, din cauza ascensiunii Islamului conservator, nu mai face asta”, spune Murat, care adaugă că „fără mâna puternică a Guvernului, am deveni mai mult ca Iran, unde omoară fete cu pietre”, scrie New York Times.