Prima zi a summitului UE se termină cu un eșec. Liderii UE nu l-au convins pe Orbán să renunțe la dreptul de veto pentru împrumutul acordat Ucrainei

Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Olanda și Japonia au emis o declarație comună prin care îndemnând Iranul să oprească „amplasarea de mine, atacurile cu drone și rachete și alte încercări de a bloca” Strâmtoarea Ormuz pentru transportul maritim comercial. De asemenea, au cerut un „moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii civile, inclusiv a instalațiilor de petrol și gaze”, subliniind că „libertatea navigației este un principiu fundamental al dreptului internațional”. Într-un atac indirect la adresa SUA, declarația solicită „tuturor statelor să respecte dreptul internațional”.

În mod special, declarația mai spune: „Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin strâmtori. Salutăm angajamentul națiunilor care se angajează în planificarea pregătitoare.” Cu toate acestea, nu a fost imediat clar ce înțeleg aceste țări prin „eforturi adecvate” sau cum ar putea arăta potențialele lor contribuții.

Prim-ministrul Giorgia Meloni s-a întâlnit joi cu Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, și cu prim-ministurl Belgian Bart De Wever, scrie The Guardian.

În cadrul întâlnirii dintre cei trei șefi de stat, s-a pus accept pe consecințele conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței energetice mondiale, precum și pe posibilele inițiative care ar putea fi luate rapid pentru a limita creșterea prețurilor la energie . De asemenea, au fost discutate prioritățile care urmează a fi promovate în comun în ceea ce privește simplificarea, piața unică și investițiile.

Întâlnirea vine după ce atacul Israelului asupra zăcământului de gaze South Pars al Iranului – și atacurile de represalii ale Iranului – au făcut ca prețurile la gaze și țiței să crească peste noapte.

Între timp, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat într-un interviu acordat Fox News că SUA ia în considerare ridicarea sancțiunilor asupra petrolului iranian, argumentând că o astfel de mișcare ar permite altor țări decât China să acceseze acest petrol.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, le-a vorbit liderilor europeni despre votul recent din comisia pentru comerț a Parlamentului privind implementarea acordului comercial UE-SUA, încheiat anul trecut în Scoția.

Propunerea a fost adoptată în această dimineață cu 29 de voturi pentru, nouă împotrivă și o abținere. Prin urmare, propunerea Parlamentului European introduce noi garanții menite să asigure că SUA nu vor renunța la acord. Parlamentul urmează să organizeze un vot în plen pe 26 martie înainte de a putea începe discuțiile trilaterale cu capitalele UE și Comisia Europeană privind implementarea definitivă a modificărilor tarifare.

Oficialul Parlamentului, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber, a declarat că, având în vedere atmosfera din sală, consideră că capitalele și Parlamentul European vor putea ajunge la un acord în cadrul discuțiilor tripartite. „Multe state membre nu au o problemă majoră cu privire la unele dintre aceste clauze”, a spus oficialul.

În cadrul discuțiilor din cadrul summit-uui UE, președintele Consiliului European, António Costa, a descris drept „inacceptabil” comportamentul lui Viktor Orbán, care blochează aprobarea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei, potrivit unui oficial familiarizat cu discuția.

Costa a subliniat că niciun lider nu a încălcat vreodată „această linie roșie”. El a subliniat că, potrivit Ungariei, situația s-a schimbat, dar acest lucru se datorează atacurilor rusești, iar decizia unui lider nu poate depinde de ceea ce face o țară terță. Costa a adăugat că Budapesta are acces la rute alternative de aprovizionare cu petrol.

În replică, Viktor Orban a spus că Budapesta are dreptul să blocheze decizia. Prim-ministrul slovac, Robert Fico, a susținut că Bratislava este cea care plătește prețul pentru această situație și că Ucraina trebuie să-și lase inspectorii să intre, adăugând că Slovacia se alătură Ungariei în blocarea deciziei Consiliului privind Ucraina. Cei 20 de lideri care au vorbit de atunci l-au susținut pe Costa, a declarat oficialul

Ungaria și Slovacia au criticat Comisia Europeană pentru eforturile lente de reparare a conductei petroliere Drujba, crucială pentru restabilirea tranzitului petrolului rusesc către cele două țări. Criticile aduse ce dele două țări dau peste cap intenția Bruxelels-ului de a acorda împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

„Ne așteptam la o abordare mult mai activă și decisivă”, au scris miercuri miniștrii de externe maghiar și slovac, Péter Szijjártó și Juraj Blanár, într-o scrisoare adresată președintei Comisiei, Ursula von der Leyen.

Cele două țări, care mențin relații cordiale cu Kremlinul, au amenințat că vor bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro până la restabilirea fluxului de petrol.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a cerut joi, înaintea summitului UE, dezescaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu și a Salutat ceea ce a numit semnale din partea președintelui american Donald Trump că acțiunile de luptă din Iran ar putea lua sfârșit, ceea ce ar putea permite Europei să contribuie la asigurarea păcii în regiune.

„Sunt în mod expres recunoscător că președintele SUA a transmis aseară un semnal în acest sens că este pregătit să pună capăt luptelor”, a declarat el reporterilor înaintea unui summit UE de la Bruxelles, într-un comentariu relatat de Reuters.

Belgia dorește să continue să sprijine pe deplin Ucraina și să mențină presiunea asupra Rusiei la cel mai înalt nivel, a declarat prim-ministurl belgian, Bart De Wever.

„Susținem cu tărie cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Acest lucru este foarte important pentru noi, inclusiv măsuri privind petrolul și gazele. Așadar, trebuie să continuăm: sprijin 100% pentru Ucraina, presiune 100% asupra Rusiei – dar și negocieri. Trebuie să avem o strategie de negociere. Nu se poate intenționa continuarea acestui război ani de zile, sacrificarea multor vieți ucrainene și, în cele din urmă, negocierea oricum”, a spus De Wevar.

Declarațiile premierului belgian de joi sunt în contradicție cu afirmațiile făcute de el acum câteva zile, când a precizat că Europa trebuie să reia relațiile cu Moscova pentru a beneficia de petrol și gaze mai ieftine.

Prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob a avertizat că presupusa interferență străină înaintea alegerilor din acest weekend din țara sa echivalează cu „un atac grav asupra fundamentelor democrației europene”.

„Când reprezintă o amenințare la adresa democrației, Europa trebuie să fie unită”, a spus Golob.

Golob a îndemnat-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să investigheze acuzațiile conform cărora firma de spionaj israeliană Black Cube s-a amestecat în campania electorală a țării, potrivit unei  scrisori obținute de POLITICO.

În drum spre summitul de la Bruxelles, președintele cipriot Nikos Christodoulides a adus în discuție articolul 42.7 din tratatele UE – pactul său comun de apărare. La începutul lunii, un atac cu dronă a lovit baza Forțelor Aeriene Regale Britanice de la Akrotiri, Cipru, iar președintele a declarat atunci că Uniunea Europeană trebuie să discute despre modul în care ar putea fi activat articolul 42.7.

Christodoulides a spus că acest lucru va fi pe ordinea de zi în timpul unui Consiliu UE informal din Cipru, în perioada 23-24 aprilie. Christodoulides a mai spus că UE trebuie să ofere „sprijin Libanului”, menționând că președintele libanez a făcut o „propunere oficială și publică” de a purta negocieri cu Israelul.

Emmanuel Macron a spus în Parlamentul European că denunță „escaladarea nechibzuită” în urma atacurilor repetate asurpa infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu. Macron și-a reiterat apelul pentur un „moratoriu” pentur a opri atacurile asupra infrastructurii civile în conflictul Orient.

„Întrucât regiunea intră într-o perioadă de sărbători religioase, cred că toate mințile ar trebui să se calmeze, iar luptele ar trebui să înceteze cel puțin pentru câteva zile, pentru a încerca să se dea o altă șansă negocierilor”, a spus președintele francez. „Franța pledează pentru o revenire la dialog și la dezescaladare în regiune”, a conchis Emmanuel Macron.

„Ieri am putut vorbi cu președintele Trump, iar în timpul nopții, el însuși a cerut încetarea tuturor bombardamentelor și atacurilor împotriva infrastructurii civile, a gazelor, petrolului și apei. Dacă există o criză, atunci va exista un moratoriu asupra infrastructurii civile dacă există un conflict civil sau dacă există o escaladare rapidă. Pe măsură ce regiunea întră într-o viață de sărbătoare religioasă, cred că toată lumea ar trebui să se calmeze, iar luptele ar trebui să înceteze, cel puțin pentru câteva zile, pentru a încerca să se dea o șansă negocierilor. Și acesta este, de asemenea, un punct absolut esențial pe agenda noastră. Prin urmare, Franța, ca întotdeauna, pledează pentru o revenire la negociere, o revenire la dialog și o dezescaladare în regiune”, a spus Emmanuel Macron înaintea summitului UE.

Înaintea începerii summit-ului UE, prim-ministurl Spaniei, Pedro Sánchez, a condamnat războiul din Iran despre care a spus că este „ilegal”.

„Nu există niciun motiv în spatele acestui lucru”, a adăugat Sánchez, subliniind costul uman și consecințele globale ale conflictului. El a cerut „dezescaladare” și a apărat tranziția verde a Europei, despre care a spus că „energia internă a Europei nu este petrolul, nu este gazul – este soarele și vântul”.

În ceea ce privește Ucraina, Sánchez a subliniat că angajamentele Uniunii Europene, care „trebuie îndeplinite”, și i-a mulțumit cancelarului german Friedrich Merz pentru că și-a exprimat „solidaritatea cu Spania” în discuțiile cu președintele american Donald Trump.

Întrebat dacă vede vreo șansă de a se înregistra progrese în ceea ce privește pachetul de finanțare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, precum și o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, răspunsul lui Orbán a fost simplu: „Nu.”

Orbán: Sprijinul pentru Ucraina „nu este în discuție” până când nu se vor relua livrările de petrol

Viktor Orbán, premierul Ungariei, a declarat că Budapesta nu va susține nicio decizie „pro-ucraineană” până la reluarea livrărilor de petrol prin conducta Druja. „Până atunci, Ungaria nu va susține nicio decizie favorabilă Ucrainei”, a afirmat acesta. „Petrolul trebuie să ajungă în Ungaria – abia atunci se va deschide un nou capitol.”