Macron condamnă Israelul după blocarea Liturghiei de Florii la Sfântul Mormânt: „Libera exercitare a cultului religios trebuie garantată pentru toți”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, alături de alți lideri europeni au condamnat ferm decizia poliției israeliene de a bloca accesul liderilor Bisericii la Sfântul Mormânt pentru a oficia Liturghia de Duminica Floriilor, invocând încălcarea libertății religioase.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reacționat ferm după după anunțul poliției israeliene, care a zguduit lumea creștină, după ce Patriarhul Latin al Ierusalimului, cardinalul Pierbattista Pizzaballa, a fost împiedicat să intre în Biserica Sfântului Mormânt pentru a oficia Liturghia de Duminica Floriilor. Gestul poliției israliene a stârnit reacții virulente din partea liderilor europeni, scrie Euronews.com.

„Îmi ofer întregul sprijin Patriarhului latin al Ierusalimului și creștinilor din Țara Sfântă, care sunt împiedicați să celebreze Liturghia de Duminica Floriilor la Sfântul Mormânt. Condamn această decizie a poliției israeliene, care contribuie la creșterea îngrijorătoare a încălcărilor statutului Locurilor Sfinte din Ierusalim. Libera exercitare a cultului în Ierusalim trebuie garantată pentru toate religiile”, a scris Emmanuel Macron într-o postare pe X.

DECES Doliu în politică. A murit un fost parlamentar cu cinci mandate

14:23

FLASH NEWS Marocul mobilizează sute de polițiști și militari la granița cu Spania. Apeluri pe internet pentru un nou asalt în masă. Când ar putea avea loc

14:19

Emmanuel Macron – Foto:X/Emmanuel Macron

Alături de Patriarhul Latin al Ierusalimului, cardinalul Pierbattista Pizzaballa și Custodele Țării Sfinte, părintele Francesco Ielpo, a fost oprit de autorități, deși cei doi se deplasau în mod privat, fără procesiune sau ceremonie oficială.

Patriarhia Latină a Ierusalimului a denunțat situația drept un „precedent grav”. Reprezentanții Bisericii au subliniat că incidentul „nu ține cont de sensibilitățile a miliarde de oameni din întreaga lume”.

„Pentru prima dată în secole, liderilor bisericii li s-a interzis să celebreze Liturghia de Duminica Floriilor în Biserica Sfântului Mormânt”, se arată în declarație, reprezentanții Patriarhiei Latine a Ierusalimului.

Reacții dure în Europa

Incidentul a stârnit un val de reacții critice în rândul liderilor europeni.

Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a calificat situația drept o „încălcare a libertății religioase și a protecțiilor de lungă durată care guvernează locurile sfinte”.

„Libertatea de cult în Ierusalim trebuie garantată pe deplin, fără excepție, pentru toate credințele. Caracterul multireligios al Ierusalimului trebuie protejat”, a transmis Kallas.

Și premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat dur incidentul, afirmând că reprezintă „o ofensă nu numai la adresa credincioșilor, ci și a oricărei comunități care respectă libertatea religioasă”. Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a anunțat că a convocat ambasadorul Israelului pentru explicații.

Explicațiile Israelului

Autoritățile israeliene au justificat decizia prin motive de securitate, în contextul tensiunilor din regiune. Guvernul de la Ierusalim a transmis că toate lăcașurile de cult sunt supuse restricțiilor privind adunările publice, limitate la aproximativ 50 de persoane, din cauza riscului unor atacuri aeriene iraniene.

Președintele Isaac Herzog a declarat că măsurile „au fost determinate de preocupări de securitate”. Acesta a adăugat că a discutat cu cardinalul Pizzaballa pentru a-și exprima „marea sa tristețe față de incidentul nefericit de azi-dimineață” și a reiterat angajamentul Israelului de a „menține statu quo-ul la locurile sfinte din Ierusalim”.

Patriarhia Latină a Ierusalimului și Custodia Țării Sfinte și-au exprimat profunda tristețe și și-au cerut scuze credincioșilor din întreaga lume pentru blocarea rugăciunii într-una dintre cele mai importante zile ale calendarului creștin.

Recomandarea autorului:

Trump pregătește o mobilizare masivă în războiul împotriva Iranului. Pentagonul ia în calcul suplimentarea forțelor cu încă 10.000 de militari