Marea Britanie găzduiește, joi, un summit virtual privind Strâmtoarea Ormuz. Prim-ministrul Keir Starmer a precizat, ieri, că prioritatea guvernului său, în ceea ce privește războiul din Orient, este redeschiderea căii navigabile, pentru a reduce costul vieții cetățenilor britanici. Starmer a dezvăluit, de asemenea, că ministrul de externe britanic Yvette Cooper găzduiește astăzi un summit virtual pentru a găsi o soluție de redeschidere a strâmtorii.
Cooper va discuta cu reprezentanții a aproximativ 35 de alte țări, printre care Franța, Germania, Italia, România, Japonia și statele din Golf, pentru a elabora un plan.
Mai exact, la reuniune vor participa țările care au semnat o declarație comună luna trecută. De atunci, însă, s-au alăturat și alte câteva țări. Declarația angajează țările să fie „dispuse să contribuie la eforturile necesare pentru a asigura trecerea în condiții de siguranță prin strâmtoare”.
Inițial, numai cinci state europene, alături de Japonia, au anunțat că sunt pregătite să asigure navigația în strâmtoarea Ormuz. O declarație comună în acest sens a fost semnată de Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia, pe 19 martie.
Pe 20 martie, însă, președintele Nicușor Dan a anunțat, într-o postare pe rețelele de socializare, că România a decis să se alăture declarației marilor forțe care militează pentru asigurarea Strâmtorii Ormuz. Oficialul a subliniat că alăturarea țării noastre la acest demers are loc pe fondul implicațiilor grave pe care închiderea Strâmtorii le are asupra piețelor energetice și al economiei.
Ulterior, pe data de 21 martie, 22 de țări au emis o declarație comună în care au anunțat că vor contribui la eforturile de asigurare a tranzitului în condiții de siguranță prin Strâmtoarea Ormuz și au condamnat închiderea de către Iran a acestei căi navigabile vitale.
„Condamnăm cu cea mai mare fermitate recentele atacuri ale Iranului asupra navelor comerciale neînarmate din Golf, atacurile asupra infrastructurii civile, inclusiv asupra instalațiilor petroliere și de gaze, precum și închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz de către forțele iraniene”, au declarat cele 22 de țări, în majoritate europene, dar printre care se numără și Emiratele Arabe Unite și Bahrain pe 21 martie.
„Ne declarăm dispuși să contribuim la eforturile adecvate menite să asigure o trecere în siguranță prin strâmtoare. Salutăm angajamentul țărilor care se implică în planificarea pregătitoare”, au mai declarat statele într-o declarație comună.
Strâmtoarea Ormuz, vitală pentru transportul global de petrol și gaze, a fost închisă de Iran în urma atacurilor americano-israeliene de pe 28 februarie, doar navele iraniene și câteva alte câteva excepții au avut permisiunea de a trece prin ea.
Ieri, prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că reuniunea virtuală prezidată de ministrul de externe Yvette Cooper „va evalua toate măsurile diplomatice și politice viabile pe care le putem lua pentru a restabili libertatea de navigație, a garanta siguranța navelor și a marinarilor blocați și a relua transportul de mărfuri vitale”.
În total, Marea Britanie va reuni virtual 35 de țări – cu excepția Statelor Unite. Se pare că SUA nu vor fi invitate direct la discuțiile care vor analiza modalitățile de redeschidere a acestei căi navigabile esențiale, scrie The Guardian.
În ultimele zile, Donald Trump a insistat că va fi responsabilitatea altor țări să asigure siguranța strâmtorii în cazul în care SUA își vor înceta atacurile asupra Teheranului, criticând lipsa de sprijin din partea țărilor europene pentru războiul său.
Starmer a afirmat că operațiunile de „deblocare“ vor dura mult timp după încetarea ostilităților. „Trebuie să fiu sincer cu oamenii în această privință, nu va fi ușor”, a spus el.
„Mi-au spus clar că principala provocare cu care se confruntă nu ține de asigurări, ci de siguranța și securitatea tranzitului. Așadar, adevărul este că avem nevoie de toate aceste elemente împreună – un front comun format din forță militară și activitate diplomatică, parteneriate cu sectorul privat, astfel încât și ei să se poată mobiliza odată ce luptele vor înceta și, mai presus de toate, o conducere clară și calmă.“, a mai transmis premierul.
Potrivit The Guardian, aproximativ 1.000 de nave sunt blocate din cauza blocadei parțiale a strâmtorii impuse de Iran, ca răspuns la atacurile lansate de SUA și Israel. Înainte de conflict, petrolierele transportau aproximativ o cincime din rezervele mondiale de petrol și gaze prin canal, precum și aproximativ o treime din îngrășămintele globale necesare pentru jumătate din producția mondială de alimente. De la începutul războiului, doar aproximativ 130 de nave au trecut prin canal, numărul care ar trece în mod normal într-o zi.
Miercuri, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran a declarat, într-un comunicat difuzat la televiziunea de stat, că strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă pentru „dușmanii acestei națiuni” și că se află în continuare sub controlul marinei sale.
Ulterior Trump a postat pe contul său de Truth Social că nu va exista niciun armistițiu cu Iranul până când acesta nu va renunța la controlul asupra căii navigabile. „Vom lua în considerare momentul în care Strâmtoarea Hormuz va fi deschisă, liberă și curată. Până atunci, vom arunca Iranul în uitare sau, cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră!!!”, a scris el.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI: