Marea Britanie se retrage din Uniunea Europeană / Riscul unui Brexit „dur” nu a fost eliminat

Marea Britanie se retrage din Uniunea Europeană / Riscul unui Brexit „dur nu a fost eliminat
Publicat: 29/01/2020, 09:18

Marea Britanie, membră a comunității europene din ianuarie 1973, se va retrage oficial din Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020, la ora locală 23.00 (1 februarie, 0.00, ora Bruxellesului). Va urma o perioadă de tranziție, până pe 31 decembrie 2020, în care Marea Britanie va continua să aplice reglementările europene.

Guvernul Boris Johnson a reușit să obțină ratificarea Acordului privind termenii retragerii Marii Britanii din UE, dar negocierile privind viitoarele relații bilaterale urmează să înceapă peste câteva săptămâni. Dacă Guvernul de la Londra nu va obține ratificarea unui nou tratat cu Uniunea Europeană până pe 31 decembrie 2020, efectele unui Brexit „dur” se vor concretiza din prima zi a anului 2021.

Michel Barnier, negociatorul-șef european pe tema Brexit, a avertizat că există riscul unei întreruperi brutale a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie. „Prima etapă este finalizată și trebuie să reconstruim totul. La sfârșitul acestui an, dacă nu vom avea un nou acord, nu va mai fi o situație de rutină, nu vor mai fi reglementări. Trebuie să conștientizăm că există riscul de a ajunge la marginea prăpastiei, mai ales în privința relațiilor comerciale”, a avertizat Michel Barnier, potrivit cotidianului Le Figaro.

În lipsa unui acord comercial bilateral, relațiile economice dintre Bruxelles și Londra vor intra sub incidența reglementărilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), mai puțin avantajoase. Michel Barnier a reiterat că există „foarte puțin timp” pentru a se ajunge la un nou acord în timpul perioadei de tranziție, așa cum insistă premierul Boris Johnson. Noul acord va trebui să conțină reglemenări comerciale, în domeniul securității, energiei, transporturilor și pescuitului.

Uniunea Europeană nu va permite Marii Britanii să beneficieze de avantajele pieței unice europene după Brexit dacă Londra nu va respecta standardele comunitare, a avertizat recent David Sassoli, președintele Parlamentului European. Uniunea Europeană nu va semna niciun acord comercial post-Brexit „prin care Marea Britanie să aibă acces la piața unică europeană, dacă nu va respecta înaltele standarde sociale, ecologice și drepturile în domeniul muncii”, a declarat David Sassoli într-un interviu acordat Funke Mediengruppe. Președintele Parlamentului European a subliniat că Uniunea Europeană intenționează să mențină o cooperare apropiată cu Marea Britanie post-Brexit. Însă avantajele apartenenței la UE „nu pot exista din afara” Blocului comunitar, a atras atenția el. David Sassoli s-a declarat convins că Parlamentul UE va ratifica proiectul de Acord Brexit, prin care sunt stabilite condițiile retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană. „Noi am făcut totul prin acest Acord pentru ca efectele negative să fie limitate cât mai mult. Însă retragerea Marii Britanii din UE este și rămâne o decizie extrem de dureroasă”. Actuala generație credea că procesul integrării europene „ar fi putut continua”. Dar majoritatea alegătorilor britanici „au luat o altă decizie, iar noi o respectăm”, a subliniat David Sassoli.

Boris Johnson a semnalat că intenționează să renunțe la perioada de tranziție post-Brexit și că ar vrea să obțină până la sfârșitul anului 2020 un acord comercial cu Uniunea Europeană. Oficialii UE au avertizat că perioada de negocieri ar fi prea scurtă. Renunțarea bruscă de către Marea Britanie la reglementările UE la finalul perioadei de tranziție și lipsa unui acord comercial cu Uniunea Europeană ar putea genera probleme semnificative pentru ambele părți, în principal în privința traficului bilateral de mărfuri, a transporturilor și tranzacțiilor financiare.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a avertizat că încheierea perioadei de tranziție fără un acord Brexit va afecta mult mai mult Marea Britanie decât Uniunea Europeană. „În cazul în care nu ajungem la un acord până la sfârșitul anului 2020, vom ajunge din nou la o situație de tip marginea prăpastiei, iar acest lucru ar afecta în mod clar interesele noastre, dar va afecta Marea Britanie mai mult decât Uniunea Europeană, deoarece UE va continua să beneficieze de piața comună din uniunea vamală și de cele 70 de acorduri internaționale semnate cu partenerii noștri. Dar oricum nu este în interesul nostru. Vom organiza aceste negocieri pentru a obține cele mai multe rezultate într-o perioadă scurtă. Pe 1 februarie, vom fi pregătiți să oferim un mandat de negocieri”, a declarat Ursula von der Leyen.

UE a elaborat hărți cu punctele vamale post-Brexit / Posturi de control între Irlanda de Nord și restul Marii Britanii

Comisia Europeană a elaborat hărți care prezintă traficul între Uniunea Europeană și Marea Britanie după Brexit, iar sistemul relevă că vor fi controale vamale între provincia britanică Irlanda de Nord, care rămâne în uniunea vamală europeană, și restul teritoriului britanic.

„Acum, după semnarea Acordului Brexit”, Bruxellesul publică un ghid al aplicării tratatului, „inclusiv detalii despre modul în care va funcționa protocolul privind Irlanda de Nord”, a declarat Sabine Weyand, director general în cadrul Comisiei Europene responsabil de Afaceri comerciale, conform cotidianului The Independent.

Cele două hărți elaborate de Comisia Europeană arată că vor fi controale vamale în ambele sensuri între teritoriul britanic Irlanda de Nord și restul Marii Britanii. Acordul Brexit prevede un statut special pentru Irlanda de Nord, care va rămâne în uniunea vamală europeană. În cursul dezbaterilor din Parlamentul britanic, premierul Boris Johnson a susținut că nu vor exista puncte vamale între Irlanda de Nord și restul Marii Britanii. Întrebat la sfârșitul anului 2019 de un reporter dacă vor trebui completate documente vamale după Brexit între Irlanda de Nord și restul Marii Britanii, Boris Johnson a declarat: „Absolut deloc”. Premierul britanic a adăugat că dacă vor apărea astfel de formalități, lumea va trebui să i se adreseze lui personal: „Le voi spune să arunce formularele la gunoi”.

Conform hărților, dacă sunt transportate produse din Liverpool spre orașul nord-irlandez Belfast, în Belfast vor fi aplicate „formalitățile UE privind importurile (inclusiv declararea intrării bunurilor și declarația vamală) și vor fi efectuate controale”. „Autoritățile relevante” vor fi cele britanice și europene, iar autoritățile britanice vor fi obligate să aplice „reglementările UE”, în timp ce „instituțiile UE mențin dreptul de supraveghere ca până acum”, reprezentanții UE având „dreptul de a fi prezenți la verificări”. De asemenea, în Irlanda de Nord se vor aplica „reglementările UE privind TVA-ul și accizele”, deși este un teritoriu britanic. În cazul în care sunt transportate produse din Belfast (Irlanda de Nord) spre Liverpool, sunt necesare „formalități UE de export și declarație anticipată”, precum și „modalități de intrare” pe teritoriul britanic, „determinate de Marea Britanie în conformitate cu obligațiile internaționale (Organizația Mondială a Comerțului, acorduri de liber-schimb), se arată în documente. Irlanda de Nord va continua să aibă statut special și după perioada de tranziție, rămânând în uniunea vamală UE până când va fi stabilit un alt statut, prin negocierile referitoare la relațiile post-Brexit. Un reprezentant al Comisiei Europene a semnalat că Uniunea Europeană probabil nu va avea timp să finalizeze până la sfârșitul anului negocierile cu Marea Britanie privind relațiile post-Brexit. Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că negocierile vor putea începe abia în martie, astfel că nu se pot finaliza până la expirarea perioadei de tranziție post-Brexit, valabilă până pe 31 decembrie 2020.

Brexit ar putea genera o criză constituțională majoră în Marea Britanie

În afară de problemele comerciale, Marea Britanie riscă să se confrunte cu o criză internă, în condițiile în care politicieni din Scoția, Irlanda de Nord și Țara Galilor pledează pentru independență, pe fondul nemulțumirii față de ieșirea țării din Uniunea Europeană. Premierul britanic, Boris Johnson, i-a transmis recent prim-ministrului scoțian, Nicola Sturgeon, că se opune unui nou referendum privind independența Scoției, dar liderul de la Edinburgh a cerut respectarea dorinței scoțienilor. După scrutinul parlamentar britanic, Nicola Sturgeon a declarat că mandatul parlamentar primit de Partidul Național Scoțian (SNP) trebuie respectat. „Am transmis clar că mandatul SNP de a le oferi oamenilor o șansă trebuie respectat, la fel cum se așteaptă și el ca mandatul lui să fie respectat”, a afirmat Nicola Sturgeon. Partidul Național Scoțian (SNP) a obținut 48 de locuri în Camera Comunelor, un fapt fără precedent. Majoritatea locuitorilor Scoției s-au pronunțat în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană în referendumul britanic privind Brexit din 2016.

Premierul scoțian Nicola Sturgeon, liderul SNP, insistă ca Scoția să organizeze un nou referendum privind independența față de Marea Britanie, iar rezultatul scrutinului parlamentar britanic arată că scoțienii împărtășesc această dorință. Scoția a organizat în anul 2014 un referendum privind independența față de Marea Britanie. Peste 55% dintre scoțieni s-au pronunțat atunci împotriva independenței. În contextul Brexit, rezultatul ar putea fi acum în favoarea independenței.

Dificultăți în semnarea unui acord comercial Marea Britanie – SUA

Experții avertizează Marea Britanie că riscă să nu obțină un acord comercial avantajos cu Statele Unite, în contextul în care există deja disensiuni privind taxele digitale, importurile auto, serviciile medicale și produsele farmaceutice.

„Președintele SUA, Donald Trump, nu îi va face niciun favor premierului Boris Johnson. Nu îi va oferi un acord comercial fără concesii majore”, afirmă, potrivit agenției Reuters, Amanda Sloat, analist la Institutul Brookings din Washington.