În momentul de apogeu, sub domnia lui Suliman Magnificul, Imperiul Otoman se întindea pe trei continente: Europa, Asia și Africa. Recep Tayyip Erdogan n-a ascuns niciodată faptul că este nostalgic pentru perioada respectivă și că vrea să refacă grandoarea Turciei atât pe plan local, cât și extern. Iar islamul este parte integrantă a proiectului politic și cultural al președintelui turc.

Prin urmare, Turcia și-a accelerat lucrările de construcție și renovare de moschei pe plan internațional din anul 2002, data venirii la putere a islamo-conservatorilor. La început, au fost deschise șantiere în vechile teritorii controlate de Imperiul otoman, ca Balcanii.

Potrivit lui Jean-Francois Perouse, director al Institutului francez de studii anatoliene (IEFA), co-autor al „Erdogan, noul părinte al Turciei?”, această diplomație religioasă relevă o „logică de soft power”, un concept în domeniul relațiilor internaționale care stipulează că puterea unei țări ține și de imagine, cultură sau caracterul exemplar al comportamentului, și nu numai de mijloacele militare și economice ale acesteia.

În pofida eșecurilor diplomației turce, care au adus izolarea țării pe scena internațională, construcția de moschei accelerează, Ankara încercând să susțină un islam moderat.

Citește în continuare pe ZF.ro.