Noi probleme pentru fostul șef FMI, Dominique Strauss-Kahn

Dominique Strauss-Kahn, acuzat că a fost principalul beneficiar al unor „petreceri libertine” care s-au desfășurat la Lille, Washington sau Paris, susține încă de la începutul acestui caz că nu știa că partenerele sale sexuale sunt prostituate.

Potrivit judecătorilor, el era „pivotul central” și „beneficiarul, uneori exclusiv, al întâlnirilor sexuale”, motiv pentru care a fost inculpat la 26 martie 2012 pentru „proxenetism în formă agravată comis în bandă organizată”, deși termenul „bandă organizată” a fost înlăturat ulterior. El riscă 10 ani de închisoare și o amendă de 1,5 milioane de euro.

Acuzarea afirmă că Strauss-Kahn nu a plătit probabil niciodată o prostituată în cursul acestor petreceri, dar le reproșează prietenilor săi – un polițist, Jean-Christophe Lagarde, doi antreprenori, Fabrice Paszkowski și David Roquet, și o specialistă în organizarea de evenimente, Virginie Dufour – că au adus prostituate la aceste întâlniri pentru a-i produce plăcere „regelui petrecerilor”.

FLASH NEWS Summit istoric Trump-Xi la Beijing: SUA vor face presiuni pe China în problema iraniană. Pe agendă și taxele vamale, Taiwanul și metalele rare

08:46

FLASH NEWS Urmează invazia Cubei? CNN a descoperit același tipar folosit și în operațiunile din Venezuela și Iran. Ce se întâmplă cu traficul aerian

08:19

Fostul director al FMI se apără în fața acestor „insinuări răuvoitoare”, care l-au determinat să ceară el însuși să fie audiat în octombrie 2011, când au început să circule zvonuri privind rolul său într-o rețea de recrutare de prostituate pentru petreceri, deși abia se încheiase scandalul Sofitel, în care a fost acuzat de agresarea sexuală a unei cameriste de la hotelul Sofitel din New York.

Avocații săi au afirmat că trimiterea sa în fața tribunalului corecțional are „motivații politice, ideologice, morale”, în timp ce practicile sale sexuale apar în mărturiile unor reclamante care au evocat natura relațiilor sexuale întreținute cu DSK. Aceste practici ar putea fundamenta convingerea acuzării că era imposibil ca Strauss-Kahn să nu știe că aceste relații erau plătite.