Noul președinte al Parlamentului European pledează pentru „îmbunătățirea” democrației în cadrul UE

„Am crezut mulți în principiul primului candidat de pe listele electorale. A fost o campanie electorală a familiilor politice europene. Toată lumea se aștepta ca procedura să se respecte și astfel să fie desemnat președintele Comisiei Europene. Nu a fost așa. Candidatura mea a luat naștere în Parlamentul UE, prin convergența grupurilor politice, pentru a iniția o legislatură pe care trebuie să o folosim și pentru îmbunătățirea instrumentelor democrației europene. Unul dintre acestea este cel al primilor candidați pe liste, modul de protejare a voinței alegătorilor”, a declarat David Sassoli într-un interviu acordat cotidianului Corriere della Sera.

„Este necesar un pact politic între instituții. Și cred că propunerea unei conferințe interguvernamentale asupra instrumentelor democrației europene poate fi utilă. Să lucrăm, terenul este fertil. Putem face astfel încât această legislatură să perfecționeze nu doar sistemul primului candidat de pe liste, ci, spre exemplu, pentru a acorda putere de inițiativă Parlamentului UE, încă foarte slab. Momentul este cel corect. Trebuie să fim creativi, deoarece a ne atinge de tratate este o chestiune complexă”, a subliniat noul președinte al PE.

ULTIMA ORĂ Cadavru descoperit în apa Mării Negre, la Costinești, sâmbătă seara. Anchetatorii încearcă să afle identitatea victimei

23:13

ULTIMA ORĂ Alertă pe Plaja Modern din Constanța. Ar fi fost găsită o altă dronă. Garda de Coastă a intervenit

22:46

Întrebat dacă există riscul ca Ursula von der Leyen să nu obțină votul Parlamentului European pentru învestirea în funcția de președinte al Comisiei Europene, David Sassoli a precizat: „Am întâlnit-o deja pe doamna Usula von der Leyen și i-am garantat că procedura va fi transparentă, cu respectarea prerogativelor tuturor instituțiilor (…)”.

Procedura pentru desemnarea noului președinte al Comisiei Europene „nu a fost transparentă”, a afirmat vineri actualul titular al funcției, Jean-Claude Juncker, pe fondul polemicilor generate de nominalizarea Ursulei von der Leyen. În 2014, Jean-Claude Juncker a fost primul politician desemnat președinte al Comisiei Europene prin sistemul primului candidat de pe lista electorală. Anul acesta, Manfred Weber, primul candidat de pe lista formațiunii care a câștigat euroalegerile – Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) -, nu a fost desemnat președinte al Comisiei Europene, în principal din cauza obiecțiilor formulate de președintele Franței, Emmanuel Macron. „Procedura nu a fost transparentă. Din păcate, procedura nu a devenit tradiție. Eu am fost primul și ultimul desemnat prin sistemul primului candidat de pe lista electorală”, a declarat Jean-Claude Juncker.

Manfred Weber, care a fost candidatul Partidului Popular European (PPE, centru-dreapta) pentru postul de președinte al Comisiei Europene, a denunțat negocierile de „culise” ale „axei Macron-Orban” care au condus la desemnarea Ursulei von der Leyen și a cerut „democratizarea” Uniunii Europene.

Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării și unul dintre liderii Uniunii Creștin-Democrate (CDU, centru-dreapta), a fost propusă de Consiliul European pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Nominalizarea trebuie confirmată de Parlamentul European, unde ar putea apărea probleme, în contextul nemulțumirilor că nu a fost propus niciunul dintre liderii principalelor grupuri politice – Manfred Weber (Partidul Popular European, PPE, centru-dreapta) și Frans Timmermans (Partidul Socialiștilor Europeni, PSE, centru-stânga).

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a insistat pentru desemnarea prin negocieri politice a președintelui Comisiei Europene, contestând sistemul primului candidat de pe listele electorale. Țări central și est-europene, în principal Ungaria și Polonia, au avut obiecții privind numirea lui Frans Timmermans în funcția de președinte al Executivului UE.

Foto: Hepta