Palestina obține calitatea de stat observator la ONU

Palestina urmează să obțină joi un nou statut internațional, urcând la rangul de stat observator la ONU, în pofida unor posibile represalii din partea Israelului și Statelor Unite, relatează AFP.

Președintele palestinian Mahmoud Abbas va supune joi votului Adunării Generale a ONU, începând de la ora 20.00 GMT (22.00, ora României), un proiect de rezoluție care acordă Palestinei, în prezent doar o „entitate” cu statut de observator, statutul de „stat observator nemembru”.

Rezoluția „exprimă speranța unei analize favorabile în Consiliul de Securitate” a candidaturii Palestinei la obținerea statutului de membru cu drepturi depline, candidatură depusă în septembrie 2011 de către Abbas, dar subminată în cadrul Consiliului de amenințarea unui vot de veto american.

EDUCAȚIE Lucrările de LICENȚĂ, scoase pe internet la vânzare: Cât plătesc elevii pentru a-și păcăli profesorii și ce riscă dacă sunt prinși

00:01

DESTINAȚII Cum arată Stațiunea Mamaia văzută de turiștii din întreaga lume care iau telegondola: Dezolantă, cu construcții în paragină și PLAJE neîngrijite

23:42

Ea îndeamnă la o reluare a negocierilor de pace israeliano-palestiniene, aflate într-un punct mort de peste doi ani, pentru ca Palestina să poată să coexiste „alături de Israel în pace și securitate, pe baza frontierelor de dinainte de 1967”.

Acest text va întruni o majoritate simplă cerută pentru adoptarea sa de către cele 193 de țări membre. Miza o constituie însă amploarea unei victorii palestiniene și consecințele pe teren și la ONU.

„Poate obține 130 de voturi pentru a trece, însă, dacă vor fi 150 sau 160 (de voturi favorabile), atunci va fi un succes”, analizează un diplomat occidental.

Data de joi nu a fost aleasă la întâmplare. Ea marchează adoptarea de către ONU în 1947 a planului de împărțire a Palestinei mandatare, care prevedea un stat evreu și un stat arab.

Miniștrii de Externe ai Iordaniei, Turciei, Canadei și Indoneziei vor asista la vot.

Statele Unite vor vota împotriva rezoluției, la fel ca și Canada. În opinia Washingtonului și Israelului, doar negocieri directe pot conduce la crearea unui stat palestinian. „Drumul către o soluție cu două state care să satisfacă aspirațiile Palestinei trece pe la Ierusalim și Ramallah, ci nu pe la New York”, a reafirmat secretarul de Stat Hillary Clinton.

Americanii au încercat miercuri, in extremis, dar fără suces, să îl descurajeze pe președintele palestinian Mahmoud Abbas să își continue eforturile de obținere a noului statut la ONU. Abbas s-a întâlnit la New York cu adjunctul secretarului de Stat Willliam Burns și Emisarul Special pentru Orientul Mijlociu David Hale.

La rândul lor, europenii au păreri divergente cu privire la acest vot. Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE), aproximativ 12 sunt în favoarea rezoluției (între care Franța, Spania și Austria). Însă Londra și Berlinul ar urma să se abțină. Rusia s-a declaat pentru, la fel ca Turcia și Elveția.

Unii dintre europeni, potrivit unor diplomați, apreciază că momentul este prost ales și și-au exprimat speranța, așa cum a declarat că dorește șeful diplomației britanice William Hague, ca Mahmoud Abbas să se angajeze de la tribuna Adunării Generale a ONU la o reluare în curând a negocierilor.

Europenii se tem totodată de faptul că Washingtonul ar putea să taie alocări de fonduri către agențiile ONU la care Palestina, prin noul ei statut, ar putea să adere. Atunci când Palestina a aderat la UNESCO, în octombrie 2011, Statele Unite au oprit imediat finanțarea (22% din buget), așa cum prevăd două legi americane datând din anii ’90.

Ceea ce îi îngrijorează pe israelieni și americani, dar și pe britanici, este posibilitatea pe care o vor avea de-acum palestinienii de a se alătura Curții Penale Internaționale (CPI) și de a depune o plângere împotriva Israelului. Oficiali palestinieni au evocat această ipoteză, în cazul în care Israelul continuă politica de colonizare în Cisiordania.

Israelul și Statele Unite au amenințat cu sancțiuhni în cazul unui vot pozitiv. Astfel, Congresul ar putea să refuze să aloce aproximativ 200 de milioane de dolari, fonduri promise ca ajutoare palestinienilor. Israelul ar putea să blocheze taxele pe care le percepe în contul Autorității Palestiniene (AP), să reducă numărul de permise de muncă acordate palestinienilor sau să abroge Acordurile de Pace israeliano-palestiniene de la Oslo din 1993.

În schimb, Liga Arabă a promis palestinienilor o „plasă de securitate” în valoare de 100 de milioane de dolari pe lună.