Parisul dă asigurări că „lucrurile merg bine între francezi și germani”

Parisul a apreciat joi că „lucrurile merg bine între francezi și germani”, în pofida faptului că încă existau „subiecte în discuție” cu o zi înainte de întâlnirea dintre François Hollande și Angela Merkel și cu câteva ore înaintea unui summit de la care se așteaptă salvarea Europei, relatează AFP.

„Lucrurile merg bine între francezi și germani, încercăm să construim un compromis solid, care nu poate fi construit pe ambiguități”, a declarat joi dimineața pentru iTélé ministrul francez delegat cu Afaceri Europene Bernard Cazeneuve.

„Există puncte de convergență, am progresat mult, există încă subiecte în discuție, abordate de președintele Republicii și cancelar ieri (miercuri), iar discuția va continua astăzi (joi) între cei 27” de șefi de stat și de Guvern, la summitul de la Bruxelles, a adăugat el.

ACTUALITATE Mihai Jurca, șeful Cancelariei Guvernului. România poate deveni un hub pentru reconstrucția Ucrainei în această lună

19:41

MILITAR Rusia a testat cu succes rachetele balistice intercontinentale Sarmat. Putin vrea să o pună în serviciul armatei până la finalul anului

19:26

François Hollande și Angela Merkel s-au întâlnit miercuri seara la Paris și și-au exprimat voința de a „aprofunda uniunea economică și monetară, (care poate deveni) în viitorul apropiat (o uniune) politică”, în cadrul pregătirii summitului european de joi și vineri.

„Ținând cont de gravitatea crizei, acest summit prezintă o importanță deosebită (…), iar noi sperăm ca la finalul acestei reuniuni să existe decizii care să permită avansarea Europei pe calea solidarității și eficienței instrumentelor sale financiare”, a apreciat ministrul francez.

„Noi, francezii, susținem, la fel ca prietenii noștri germani, o mai mare integrare politică, dar este necesar ca acest lucru să fie însoțit de măsuri foarte concrete în favoarea creșterii (economice), reglementării sectorului bancar, reglementării piețelor”, a subliniat Cazeneuve.

Merkel și-a reafirmat miercuri opoziția față de orice formă de punere în comun a datoriei zonei euro, atât timp cât posibilitățile de „control și intervenție” asupra bugetelor unor state nu vor fi consolidate.

Însă, în pofida faptului că ideea unei integrări mai mari pare să își croiască drum, ea rămâne pentru mulți o problemă de plan secund în fața gravității crizei, în contextul în care Spania și Italia se confruntă mai mult ca niciodată cu probleme.