Parlamentul European a blocat bugetul 2014-2020 negociat la Consiliu. Eurodeputat român, pentru Gândul: Condamnăm lipsa de transparență a lui Van Rompuy

Parlamentul European a respins miercuri, printr-o rezoluție votată în plen, varianta de buget multianual al UE pentru perioada 2014-2020 rezultată în urma negocierilor liderilor statelor membre la Consiliul European din februarie.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, eurodeputații au stabilit prin aceeași rezoluție și un mandat pentru negocierile cu celelalte instituții europene privind bugetul multianual (MFF), care în cele din urmă trebuie validat prin votul forului legislativ european.

Parlamentul nu va accepta propunerea de buget pentru 2014-2020 până ce nu se vor fi făcut toate plățile pentru 2012 și până nu se va obține un acord pentru o revizuire, a declarat președintele Parlamentului European, Martin Schulz, după votul de miercuri, care a invalidat acordul șefilor de stat și de guvern din 8 februarie. Facturile neplătite din 2012 și 2013 nu ar trebui să polueze bugetul următor cu datorii ilegale, a subliniat PE.

„Această rezoluție importantă deschide calea către viitoare negocieri cu Consiliul pe tema bugetului pe termen lung”, a declarat Schulz, potrivit unui comunicat al PE.

Președintele PE și-a exprimat și pe Twitter satisfacția pentru votul din legislativ, acuzând șefii de stat și de guvern de la Consiliul European din februarie că „s-au gândit doar la bani, în timp ce PE vrea o discuție despre priorități”.

SURSA: @Martin Schulz/Twitter

Comisia a salutat imediat votul din PE pe concluziile Consiliului European, despre care comisarul european pentru buget Janusz Lewandowski, a spus că este un „pas crucial” pentru obținerea unui cadru financiar multianual.

Director VoteWatch: „E greu de crezut că Parlamentul poate smulge o modificare substanțială a MFF”

„Parlamentul poate să blocheze cadrul financiar multianual și, prin rezoluția de astăzi, transmite Consiliului că va aproba bugetul numai dacă se aduc unele modificari pe care le cere, așa că vor urma negocieri”, a explicat pentru gândul Doru Franțescu, policy director al VoteWatch.eu, organizație de la Bruxelles care se ocupă cu monitorizarea Parlamentului European și a Consiliului.

„În practică, este greu de crezut că Parlamentul poate smulge o modificare substanțială a cadrului financiar multianual din partea statelor membre, dar, într-adevăr, pare plauzibil să poată obține unele concesii importante, precum consolidarea sistemului de resurse proprii al Uniunii, sau o mai mare flexibilitate între liniile și exercițiile bugetare”, a adăugat Franțescu.

Expertul român a subliniat că flexibilitatea, element care se regăsește în toate discursurile de miercuri din mediile europene, este un aspect foarte important. În forma actuală, ceea ce nu este cheltuit integral din buget se întoarce la statele membre la finalul exercițiului bugetar. Ceea ce Parlamentul își dorește, însă, este ca banii să poată fie realocați către alte linii bugetare și/sau să poată fi menținuți în bugetul Uniunii pentru anul următor.

Doru Franțescu/ VoteWatch.eu

De precizat că Parlamentul nu poate depune amendamente pe buget, ci este mandatat doar să îl aprobe sau să îl respingă. Legislativul european sprijinise propunerea inițială din acest proces de obținere a unui nou buget, și anume cea înaintată de Comsiei. Această variantă de buget era mult mai robustă decât cea adoptată în cele din urmă la Consiliul European de luna trecută, după o serie de negocieri eșuate.

Mai mult decât cifrele bugetului (plafonul de la ultimul Consiliu European este agreat de eurodeputați), Parlamentul vrea să schimbe anumite condiții și să asigure o flexibilitate maximă a cadrului financiar multianual, se arată într-un alt comunicat al PE. De asemenea, PE cere o revizuire obligatorie și comprehensivă a actualei variante de buget multianual.

Europarlamentarul Marinescu: Ce rejectăm?! Reject-ul e pentru efect psihologic

„Rezoluția adoptată miercuri punctează ce vrea Parlamentul în negocierile cu Consiliul. Nu se discută despre bani, vorbim despre rectificare bugetară, despre flexibilitate”, a declarat pentru gândul Marian-Jean Marinescu, europarlamentar PDL/PPE. Eurodeputatul a subliniat că flexibilitatea și rectificarea sunt prevăzute în concluziile Consiliului European, însă Parlamentul vrea să aibă caracter obligatoriu.

„Ne uităm la situația de acum, din 2013, când lipsesc 16 miliarde la plăți”, a mai declarat Marinescu, cu referire la transferarea de fonduri neutilizate.

FOTO: Tibi Bologh/Mediafax

Un aspect care a a deranjat o parte din legislativul european a fost termenul „reject” (respingere) din rezoluție. „E pus fără niciun fel de scop, de finalitate – doar pentru efectul psihologic. Ce rejectăm?! Noi nu avem ce să respingem, pentru că încă nu avem propunerea legislativă, o propunere oficială a Consiliului și nu avem nici cifrele pe tot”, a mai explicat europarlamentarul român.

Corina Crețu: Nu putem accepta acest buget de austeritate

La rândul ei, Corina Crețu, europarlamentar PSD-S&D, a explicat că votul din PE arată poziția comună a tuturor marilor puteri parlamentare – un acord transpartinic foarte rar. „Rezoluția reflectă toate reproșurile din ultima perioadă. Nu putem accepta acest buget de austeritate, pentru că previziunile nu arată că Europa se află în fața a șapte ani de cădere economică-ar fi un dezastru”, a declarat pentru gândul eurodeputata socialistă.

Acordul politic din februarie, a adăugat Crețu, e o reflectare a curentelor ideologice dintre șefii de stat și de guvern participanți la Consiliul European. De asemenea, el nu a fost obținut de președintele Herman van Romuy în mod transparent, acuză Crețu: „Condamnăm lipsa de transparență din spatele acestui acord politic, pentru că domnul van Rompuy nu s-a consultat cu Parlamentul, cum era obligat, ci numai cu șefii de stat”, a mai declarat Corina Crețu.

FOTO: Ștefan Micsik/Mediafax

Ce urmează

Rezoluția adoptată miercuri a fost pregătită de liderii grupurilor PPE (populari), Socialiști și Democrați, ALDE (liberali) și Verzi (ecologiști), fiind adoptată cu votul favorabil a 506 eurodeputați, 151 voturi fiind împotrivă, iar 23 s-au abținut.

„Rezoluția dă negociatorilor PE un mandat puternic pentru a se asigura că MFF va fi suficient de flexibil pentru a asigura ca fondurile disponibile să fie utilizate în mod optim. Parlamentul European cere de asemenea și o revizuire a cheltuielilor în cadrul MFF la jumătatea perioadei pentru a permite noului Parlament care va fi ales în 2014 și Comisiei Europene o oportunitate pentru a influența bugetele pe care le vor moșteni”, se arată în comunicatul PE.

Negocierile informale care vor fi purtate în perioada următoare cu privire la bugetul UE 2014-2020 trebuie să aducă reglementări de aplicare a proiectului de buget. Parlamentul European trebuie își dea acordul pentru aceste reglementări și să existe un acord interinstituțional și cu Consiliul și Comisia Europeană, menționează comunicatul.

De asemenea, PE va negocia în paralel și pentru bugetele diverselor programe europene în parte, pentru care e co-decizie a Parlamentului și Consiliului.

„Dacă nu se va ajunge la un acord până la începutul lui 2014, vor fi aplicate cifrele bugetului din 2013, ajustat cu rata inflației”, mai menționează comunicatul PE.

României i-ar reveni o alocare de 39,7 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, potrivit variantei de buget stabilită de liderii Consiliului European. Țara noastră a obținut astfel o creștere cu 18% a bugetului care îi este alocat în perioada 2014-2020, comparativ cu cel din anii 2007-2013, deși la nivelul Uniunii Europene, pentru prima dată, bugetul multianual a suferit o reducere.

Președintele Traian Băsescu, care a negociat în Consiliul European cu privire la alocarea României, s-a declarat mulțumit de cifrele obținute având în vedere contextul european dificil și faptul că unele state mari contributoare au cerut inițial tăieri și mai mari decât cele convenite în final.

El a făcut apel, după încheierea negocierilor de la Bruxelles din prima parte a lunii februarie, către toți europarlamentarii români să susțină în plenul PE varianta negociată în Consiliul European deoarece avantajează țara noastră. Apelul său a fost reluat în urmă cu două săptămâni și de Theodor Stolojan, liderul delegației de eurodeputați a PDL.

Atât premierul Victor Ponta, cât și europarlamentari ai PSD și PNL cum ar fi Cătălin Ivan, Corina Crețu, Victor Boștinaru și Renate Weber au criticat vehement alocarea stabilită pentru România la Consiliul European, precum și prestația președintelui Băsescu în negocieri.

România, un parlamentar în minus în viitoarea legislatură

FOTO: Frederick Florin/AFP/Mediafax

De asemenea, PE a votat rezoluția care prevede că România, alături de alte 11 state membre, vor pierde un loc în viitoare legislatură, conform Tratatului de la Lisabona. În prezent, avem 33 de eurodeputați români la Bruxelles.

Poriectul adoptat are rolul de a acomoda europarlamentarii cu prevederile Tratatului, în contextul viitoarei aderări a Croației.

Alături de România, vor mai pierde câte un eurodeputat Grecia care rămâne cu 21, Belgia (21), Portugalia (21), Cehia (21), Ungaria (21), Austria (18), Bulgaria (17), Irlanda (11), Lituania (11) și Letonia (8), precum și Croația, care are în prezent 12 euro-observatori.