Presa de la Sofia: Porturile grecești, adevăratul motiv pentru refuzul intrării României și Bulgariei în Schengen

Presa de la sud de Dunăre vine cu o posibilă explicație privind refuzul intrării României și Bulgariei în Schengen. Potrivit acesteia, Grecia, cu Portul Pireu și Salonic, este o țară-cheie pentru transportul maritim din Europa de Sud, fiind cel mai apropiat punct de intrare pe apă în Europa din Orientul Mijlociu și Asia și cheia veto-ului Olandei cu privire la intrarea Bulgariei în Schengen.

Olanda este importantă datorită portului de la Rotterdam, care se află în top zece al celor mai mari porturi din lume și este cel mai mare port din toată Europa, relatează publicația bulgară Trud, citată de Rador și preluată de euractiv.ro.

SPORT Mircea Lucescu spune de pe patul de spital care e starea sa de sănătate și ANUNȚĂ că încheie mandatul de selecționer. „Gata, s-a terminat”

08:09

UTILE Ouăle ochi vor fi crocante și pline de aromă dacă le vei găti cu un singur ingredient

08:00

Așadar, Rotterdam este o poartă către și dinspre Europa. Cele mai multe mărfuri intră prin Rotterdam, inclusiv din Orientul Îndepărtat și SUA, prin Rotterdam ies cele mai multe mărfuri ale producătorilor europeni, care exportă utilaje, mașini și echipamente, cel mai adesea prin portul olandez, de unde mărfurile industriei germane, franceze și austriece (dacă mă înțelegeți) își găsesc o desfacere pe piețele internaționale. Prin urmare, Austria este deosebit de favorizată de Rotterdam, din cauza conexiunii directe pe apă de-a lungul Dunării, mai menționează sursa citată.

În primul rând, Grecia, vecina Bulgariei de la sud este în mod tradițional o țară maritimă cu o flotă imensă și experiență maritimă. În al doilea rând, Pireu și Salonic sunt situate într-o locație – cheie care este ușor și rapid accesată prin Suez din tot Orientul Mijlociu și Asia. În al treilea rând, ambele porturi sunt mari, au dotări, experiență, adâncimea necesară etc. În al patrulea rând, clima Greciei permite operarea pe tot parcursul anului fără întrerupere a oricărui tip de încărcătură.

În al cincilea rând, și cel mai important, dacă Bulgaria se află în Schengen, atunci mărfurile din întreaga emisferă estică vor putea intra în Grecia și apoi se vor putea bucura de liberă circulație către Europa de Vest.

De exemplu, sosește un container cu mărfuri din China în portul Pireu operat de o companie chineză. Este procesat acolo și urcat pe un camion pentru Germania. Sau Austria. Acest container se oprește la vama de la Kulata o dată pentru câteva ore de coadă și verificare. Apoi trece prin Bulgaria și se oprește la Vidin câteva ore (sau câteva zile) de coadă și verificări pentru a intra în România. Apoi se oprește din nou pentru câteva ore între România și Ungaria. Abia după Szeged, acest container călătorește fără probleme și rapid până la destinația finală.

Orice coadă este costisitoare pentru transportator. Aici avem în vedere salariile și cheltuielile pentru un șofer care nu aduce un plus de valoare călătorind, dar costă să stea într-un singur loc. Aceasta este o întârziere în livrarea comenzii. Acesta este un timp în care camionul nu aduce bani, iar leasingul merge. Extrapolăm acest lucru la milioane de containere (Rotterdam operează peste 15 milioane pe an) și vom vedea că, fără Bulgaria și România în Schengen, porturile grecești pur și simplu nu pot concura cu Rotterdam.

Navele chineze și indiene vor prefera să traverseze întreaga Mediterană și să ocolească jumătate din Europa, dar să știe că, odată ajunse la Rotterdam, de acolo e ușor și rapid să-și livreze mărfurile. Nimeni nu are nervii, timpul sau banii necesari să se ocupe de cozile imposibile de la Kulata și Vidin.

Dar dacă Bulgaria și România sunt în Schengen, atunci tabloul devine diferit. Mărfurile vin din China prin Canalul Suez, opresc în Pireu sau Salonic și sunt deja în Europa. Cu un camion sau cu trenul se pot transporta mărfurile în Europa de Vest, iar asta va avea deja un cost similar cu întreaga călătorie pentru a ajunge la Rotterdam.

De asemenea, Bulgaria ar putea extinde infrastructura fluvială existentă în Vidin și Lom și ar putea transporta mărfuri pe Dunăre, unde costul serviciului de transport ar fi mult mai mic decât pe calea rutieră sau feroviară.

Astfel, Olanda își vede interesul. Nu are niciun motiv să aibă o concurență în persoana Greciei prin deschiderea accesului porturilor grecești către Europa de Vest prin Bulgaria și România.