Presa internațională: Eforturile României și Bulgariei de a adera la Schengen, compromise de raportul CE pe Justiție

Presa internațională abordează pe larg criticile dure emise de Comisia Europeană în raportul său privind MCV pentru România, subliniind că acesta compromite clar eforturile Bucureștiului și Sofiei de a adera la spațiul Schengen.

Comisia Europeană a criticat dur, miercuri, atingerile aduse de Guvernul român statului de drept, care au”zdruncinat” încrederea UE,’ și au plasat țara sub supraveghere intensă pentru a o constrânge să respecte normele democrației, scrie AFP.

Comisia a apreciat, în același timp, că vecina sa, Bulgaria, trebuie să depună în continuare eforturi în lupta împotriva corupției și pentru a asigura independența judecătorilor.

INFRASTRUCTURĂ Traficul din centrul Capitalei, mutat înspre periferie. Ciprian Ciucu: „Șantierul este programat să fie deschis în 2028”

12:27

FLASH NEWS Nicolas Maduro, mesaj neașteptat din închisoarea americană după cutremurele din Venezuela. Ce transmite fostul președinte poporului

12:27

Aceste constatări riscă să întârzie încă o dată perspectiva de aderare a celor două țări foste comuniste la spațiul Schengen, la cinci ani de la intrarea lor în UE, adaugă agenția franceză.

Dar, continuă AFP, în timp ce Bulgariei i s-a fixat un termen de un an și jumătate, până la sfârșitul lui 2013, pentru a-și pune în aplicare reformele, România a fost plasată sub supraveghere intensă, cu o listă precisă de cerințe a căror punere în aplicare va fi evaluată de Bruxelles la sfârșitul anului.

Premierul român, Victor Ponta, a promis să respecte autoritatea Curții Constituționale române, cedând astfel presiunii Uniunii Europene și dezamorsând într-o oarecare măsură criza politică de la București, adaugă REUTERS.

UE se încruntă la România pentru nerespectarea statului de drept, titrează agenția chineză XINHUA, în timp ce ASSOCIATED PRESS avertizează că, deși UE nu are prevederi pentru a exclude membrii, rapoartele negative repetate ar putea contribui la tăierea fondurilor europene.

Agenția germană DPA citează însă comentatori care speculează că scopul acțiunilor din ultima perioadă ale premierului român este acela de a avea un președinte care să fie mai dispus să îl grațieze pe fostul prim-ministru Adrian Năstase.

La rândul său, DER SPIEGEL subliniază că raportul se concentrează pe recenta instabilitate politică din țară, menționând „evenimente excepționale” care reprezintă o „sursă majoră de îngrijorare”.

Cu un asemenea bilanț, Bucureștiul va rata fără îndoială unul dintre principalele sale obiective și anume forțarea intrării în spațiul Schengen, comentează LE MONDE. Bucureștiul încearcă în acest moment să obțină susținere, în special la Paris și Lisabona, dar Olanda, principalul oponent față de extinderea Schengen, și-a consolidat motivele pentru care se opune intrării României și Bulgariei.

Mai mulți comisari europeni au încercat, joi dumineață, să atenueze proporția criticilor împotriva Bucureștiului pentru a nu complica și mai mult situația politică din țară, adaugă cotidianul francez. Viviane Reding, comisar pentru Justiție, a criticat însă dur coaliția aflată la guvernare în România care, potrivit ei, „amenință să ruineze în câteva săptămâni cinci ani de eforturi”.

Uniunea Europeană a emis critici severe la adresa Guvernului României, una dintre cele mai noi și mai sărace țări membre, afirmând că mașinațiile politice de aici au subminat democrația tânără a țării și cerând extinderea monitorizării pentru a se asigura respectarea statului de drept, comentează WALL STREET JOURNAL. Astfel de conflicte reprezintă o diversiune nedorită în timp ce liderii UE se confruntă cu o criză a datoriilor.

Diplomații de la Bruxelles își amintesc cu greu ocazii similare, în care Comisia să îndrăznească să critice atât de dur un stat membru, scrie cotidianul american NEW YORK TIMES. Dar Barroso are susținerea fermă a câtorva capitale, inclusiv Berlinul.

Heather Grabbe, directorul Open Society Institute din Bruxelles, susținut de miliardarul filantrop George Soros, a salutat limbajul dur al Comisiei, dar a afirmat că UE are nevoie de căi mai bune decât exercitarea de presiuni pentru a se asigura că toți membrii săi respectă normele.

EUROPEAN VOICE publică o serie de trei articole referitor la situația din România și raportul Comisiei Europene. Într-unul dintre el, europarlamentarul ungar Andras Gyurk, liderul delegației ungare în cadrul Partidului Popular European, susține că situația României este total diferită de cea a Ungariei, cu care a fost comparată deseori în ultima vreme. Cabinetul Ponta face abuz de putere pentru a submina Constituția și valorile fundamentale stabilite de aceasta, afirmă el. Prin contrast, în Ungaria, un Guvern cu un mandat considerabil desfășoară o reformă profundă în conformitate cu voința alegătorilor, adaugă el.

Comisia Europeană a emis cel mai puternic avertisment adresat vreodată unui stat membru UE, potrivit căruia acesta pune în pericol statul de drept și valorile democratice, se arată într-un al doilea articol publicat de European Voice. Uniunea Europeană a fost, de-a lungul anilor, reticentă în a interveni în afacerile interne și aranjamentele juridice ale statelor membre, adaugă un alt treilea articol. Dar criza politică actuală din România este așa de acută și de gravă, încât acest principiu ar trebui revizuit.

Episodul din România ilustrează, de asemenea, de ce este necesară Comisia Europeană. Independent de orice partid politic sau interese naționale, Comisia poate emite o evaluare neutră în legătură cu eventuale încălcări ale normelor UE și într-adevăr, ca gardian al tratatelor, are datoria de a se implica. Ajutată de MCV, Comisia acționează mai robust în cazul României decât în confruntarea sa cu Ungaria, adaugă European Voice.

Există o serie de instrumente, în afară de suspendarea dreptului de vot, pe care instituțiile UE le pot folosi împotriva statelor recalcitrante, afirmă Lydia Gall, cercetător pentru Europa de Est și Balcani la Human Rights Watch, într-o scrisoare publicată de FINANCIAL TIMES. Comisia poate iniția proceduri de infringement împotriva statelor care încalcă legile UE, inclusiv Carta Drepturilor Fundamentale, Parlamentul European poate cere o explicație oficială în legătură cu comportamentul unui stat membru, iar Consiliul European poate examina practicile unui stat membru în grupurile de lucru privind drepturile fundamentale și justiție, precum și în întâlnirile miniștrilor. Principalul impediment este voința politică, susține ea.

BBC afirmă, la rândul său, că CE a criticat dur România pentru că nu a reușit să eradicheze corupția și influența politică în instituțiile statului, în timp ce IRISH TIMES avertizează că raportul negativ al Comisiei nu ajută deloc campania Bucureștiului de a adera la Schengen.

Aceeași idee, a compromiterii șanselor României și Bulgariei de a adera la Schengen, este reluată atât la site-ul bulgar NOVINITE, cât și de postul de televiziune FRANCE 24.

Publicația electronică EUOBSERVER prezintă principalele concluzii ale celui de-al zecelea raport al Comisiei de la aderarea celor două țări la UE, afirmând că acesta include o privire de ansamblu asupra progreselor și deficiențelor din ultimii cinci ani.

Într-o analiză publicată separat, EUObserver avertizează că declarațiile dure venite din partea președintelui Comisiei Europene trădează faptul că Bruxelles-ul are puține capacități de constrângere în acest domeniu. În plus, adaugă publicația, un comisar european a recunoscut că a fost „șocat” de atitudinea trufașă a politicienilor români atunci când aceștia le-au explicat oficialilor UE rolul Curții Constituționale a țării.

Totodată, adaugă publicația, comisarul Viviane Reding a menționat posibilitatea suspendării dreptului de vot al României în fața colegilor săi, în timpul discuțiilor de miercuri, dacă raportul nu va aduce schimbări concrete în această țară.