Președintele Finlandei i-a explicat lui Vladimir Putin de ce vrea ca țara sa să adere la NATO. Ce i-a răspuns liderul rus

Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, a vorbit la telefon sâmbătă cu liderul Federației Ruse, Vladimir Putin, după ce, acum două zile, a făcut publică poziția sa privind aderarea țării sale la NATO, potrivit unui comunicat al Administrației prezidențiale de la Helsinki.

Sauli Niinistö i-a spus, sâmbătă, președintelui Vladimir Putin cât de fundamental au alterat mediul de securitate al Finlandei solicitările Rusiei de la finalul anului 2021 de împiedicare a țărilor să adere la NATO și invazia masivă a Rusiei în Ucraina din februarie 2022, conform comunicatului oficial.

Apelul a fost inițiat de Finlanda, se arată în comunicat, iar conversația a fost directă, deschisă, și fără agravări. Cu această ocazie, președintele finlandez și-a reiterat îngrijorarea cu privire la suferințele provocate de războiul purtat în Ucraina, aflat în a 80-a zi.

POLITICĂ Petrișor Peiu (AUR): „Președintele Nicușor Dan a dat de înțeles că va mai fi o rundă de consultări”

14:35

INCIDENT Un cutremur de magnitudine 5,2 pe scara Richter a lovit sud-vestul Chinei. Două persoane au murit, iar alte mii au fost evacuate

14:16

Poziția lui Vladimir Putin

Vladimir Putin / Sursa: Kremlin.ru – caracter ilustrativ

Și Kremlinul a transmis un comunicat cu privire la „schimbul sincer de păreri despre decizia anunțată de conducerea Finlandei de a candida pentru statutul de membru NATO” purtat telefonic de cei doi președinți.

Conform documentului citat, Vladimir Putin a subliniat că respingerea politicii tradiționale de neutralitate militară ar fi greșită din moment ce nu există amenințări la adresa securității Finlandei. O asemenea schimbare în politica externă a țării ar putea avea un efect negativ asupra relațiilor ruso-finlandeze, care au fost construite pe parcursul multor an în spiritul vecinătății și al cooperării și au dus la beneficii de ambele părți, potrivit Kremlinului.

În privința situației din Ucraina, Vladimir Putin a împărtășit punctul său de vedere privind evoluția negocierilor dintre Rusia și Ucraina. „Acest proces a fost practic pus în așteptare de către Kiev, care nu arată niciun interes pentru un dialog serios și constructiv”, se arată în comunicat.

Sauli Niinistö, președintele Finlandei, a declarat joi că statutul de membru NATO întărește securitatea Finlandei, și a anunțat poziția sa, alături de premier, că Finlanda trebuie să adere la NATO fără întârziere.

Cei doi au programată o conferință de presă comună duminică după-amiază.

Președintele Finlandei a avut, vineri, o convorbire telefonică trilaterală și cu președintele Statelor Unite ale Americiii, Joe Biden, și premierul Suediei, Magdalena Andersson. Cei trei și-au exprimat îngrijorarea profundă cu privire la războiul Rusiei în Ucraina, confomrm unui comunicat oficial al Administrației prezidențiale finlandeze. „Președintele Niinistö a trecut în revistă următorii pași ai Finlandei pentru aderarea la NATO și a spus că apreciază cu adevărat întregul sprijin necesar din partea SUA”, se arată în documentul citat.

Sauli Niinistö, președintele Finlandei, republică parlamentară, a fost ales în 2012 și reales în 2018 pentru un mandat de șase ani.

De la anunțul privind intenția de aderare, exporturile de electricitate ale Rusiei către Finlanda au încetat în noaptea de vineri spre sâmbătă.

Anterior, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Rusia consideră aderarea Finlandei la Alianța Nord-Atlantică drept o amenințare pentru Federația Rusă.

Ocupată de forțele ruse

Potrivit sintezei Ministerului Afacerilor Externe, în secolul al XVIII-lea, războaiele dintre Suedia și Rusia au condus de două ori la ocuparea Finlandei de către forțele ruse (1714-1721 și 1742-1743). La 29 martie 1809, după ce a fost cucerită de armatele lui Alexandru I al Rusiei în războiul finlandez, Finlanda a devenit un mare ducat autonom în Imperiul Rus până la sfârșitul anului 1917. În 1906, în Marele Ducat al Finlandei a fost adoptat votul universal.

Potrivit sursei citate, în 1917, profitând de dezordinea cauzată de revoluţia bolşevică, Guvernul de dreapta a declarat independența Finlandei, la 6 decembrie 1917. Independenţa Finlandei a fost recunoscută în 1918. În 1939, în virtutea acordurilor Molotov-Ribbentrop, URSS a dat un ultimatum Finlandei şi a atacat-o în perioada 1939 – 1940. Finlanda a pierdut 10% din teritoriu, dar şi-a păstrat independenţa, spre deosebire de alte state baltice.

De precizat că în 1941, Finlanda a atacat URSS-ul pentru a îşi recupera teritoriile pierdute. În 1944, armata roşie a spart frontul finlandez, făcându-l să se retragă la fosta frontieră. După război, linia de neutralitate strictă Paasikivi a făcut din Finlanda o ţară de tranziţie între Est şi Vest.

Finlanda s-a alăturat Naţiunilor Unite în 1955 şi OCDE în 1969. Este stat membru UE din 1 ianuarie 1995, membru al Zonei Euro din 1 ianuarie 1999 și Spațiului Schengen din 25 martie 2001, Finlanda este singura ţară nordică care a adoptat moneda comunitară.