Principalele clișee legate de ROMI, DEMONTATE de un cotidian francez

Două treimi dintre francezi consideră că romii sunt „un grup aparte”, potrivit unui sondaj desfășurat în acest an de Comisia națională consultativă pentru drepturile omului, relatează Liberation într-un articol în care încearcă să demonteze principalele prejudecăți despre această comunitate.

Presa franceză relatează pe larg despre ședința de Guvern de miercuri după-amiază, care va aborda problema romilor și în care va fi evocată în special ridicarea măsurilor care limitează accesul acestora pe piața muncii.

În acest context, cotidianul Liberation încearcă să demonteze, într-un articol publicat în ediția electronică, principalele prejudecăți despre romi.

SCANDALMario de Mezzo îl acuză pe senatorul AUR Titi Stoica că a venit beat la o emisiune TV

23:48

RĂZBOIRăzboiul dintre Rusia și Ucraina a ajuns până în Marea Baltică. O dronă ucraineană a lovit o navă de război rusească în Golful Finlandei

23:14

Clișeul numărul unu: sunt nomazi prin natura lor

„Nu există romi sau țigani nomazi”, susține antropologul Martin Olivera, membru al Observatorului european Urba-rom. „Există o minoritate de grupuri care au o tradiție de mobilitate sezonieră, pe distanțe mici și întotdeauna în funcție de un punct de ancorare, legat de munca lor: feronerie, muzică … Dar imensa majoritate este sedentară”, explică el.

Clișeul numărul doi: ei invadează Europa

Acest clișeu rezistă cu greu în fața cifrelor, care arată că în Europa sunt între 10 și 12 milioane de romi, dintre care șase milioane în cadrul UE. Mulți dintre ei sunt români (între 500.000 și 2,5 milioane) și bulgari (aproximativ 700.000).

În Franța, numărul romilor „imigranți” ar fi de 15.000, dintre care jumătate copii, potrivit mai multor estimări. Această cifră este stabilă de mai mulți ani, în pofida politicilor de expulzare. Altfel spus, sunt aceleași grupuri care vin și pleacă prin sistemul de ajutor acordat la repatriere, nu un „rezervor inepuizabil”, așa cum susține Frontul Național.

Clișeul numărul trei: ei se adună în tabere

Acesta este rezultatul sărăciei în care se află. „Mulți romi trăiesc mai mult decât normal, în apartamente, case dar aceștia sunt invizibili pentru societate. Există prin urmare un efect de lupă asupra altora, care sunt în tabere pentru că nu au unde să meargă în altă parte”, subliniază Malik Salemkour, vicepreședintele Ligii pentru drepturile omului și cofondatorul Romeurope.

Regruparea este un reflex al într-ajutorării și siguranței. „Romii au o cultură familială puternică, dar nu mai puternică decât imigranții chinezi sau africani, fără ca în cazul acestora din urmă să se vorbească despre clanuri”, a adăugat Salemkour.

Clișeul numărul patru: toți sunt hoți de găini

Aceasta, este, de asemenea, o consecință a sărăciei și stigmatizării, susțin asociațiile. Românii și bulgarii, cetățeni europeni din 2007, fac obiectul, până în decembrie 2013, al unor „măsuri tranzitorii” care, de fapt, îi exclud de pe piața muncii. Acestei situații i se adaugă slaba calificare a acestor familii, de unde dezvoltarea, în rândul romilor imigranți din tabere, a unei economii paralele în care coexistă cerșetoria, munca la negru dar și vânzarea de fier vechi, furt și trafic.

Clișeul numărul cinci: ei nu vor să vorbească limba franceză

Majoritatea copiilor, atunci când sunt școlarizați așa cum prevede legea franceză pentru persoane cu vârste sub 16 ani, învață destul de repede franceza. Lucrurile se complică odată cu expulzările, care determină o întrerupere a școlarizării. Aceeași dificultate este întâmpinată și de părinți, care sunt în general ajutați să învețe franceza de asociații.