Raport: Situația statului de drept se deteriorează în mai multe țări europene. România, pe lista țărilor care au înregistrat o „recesiune democratică”

Raportul anual privind statul de drept, publicat luni de Uniunea pentru Libertăți Civile, avertizează că România, Italia, Bulgaria, Croația și Slovacia subminează în mod intenționat statul de drept „în aproape toate aspectele”.

Documentul de aproape o mie de pagini, aflat la a șasea ediție, este rezultatul colaborării dintre 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de țări UE și analizează situația libertăților civile din statele evaluate.

Potrivit raportului, spre exemplu, Guvernul Italiei a subminat profund statul de drept prin modificări ale sistemului judiciar și a arătat „intoleranță puternică față de criticile din mass-media”, într-un exemplu al adâncirii „recesiunii democratice” a Europei.

Documentul arată că Italia este unul dintre cei cinci state în care statul de drept a înregistrat regrese semnificative, alături de Bulgaria, Croația, România și Slovacia.

EXTERNE Un bacșiș de 200 de dolari de la patru turiști a înfuriat o chelneriță: „Din cauza asta îmi urăsc jobul”

19:32

VIDEO Melania Trump le-a citit povești unor copii de la un spital din Washington. Ce mesaj le-a transmis din partea președintelui Donald Trump

19:19

În Ungaria, clasificată de mult timp drept „o autocrație electorală”, cercetătorii au detectat „o regresie semnificativă” în ceea ce privește statul de drept. Presiunea asupra grupurilor neguvernamentale și a presei s-a intensificat după înființarea Biroului de protecție a suveranității din Ungaria, care are competențe largi de a investiga maghiarii activi în viața publică, arată documentul.

Situația din România

În România, recentele alegeri prezidențiale au dezvăluit modul în care TikTok ar putea permite unui ultranaționalist puțin cunoscut să ajungă la victorie, în timp ce un proiect de lege pentru a asigura independența serviciului public de televiziune și radio a rămas blocat în Parlament din 2021.

Autorii raportului au avertizat, de asemenea, că „democrațiile model”, inclusiv Franța și Germania, nu au fost imune la probleme.

Potrivit raportului, cele mai multe dintre subiectele urmărite au stagnat în România față de raportul din 2024, în timp ce, spre exemplu, situația libertății presei s-a înrăutățit.

Alte state cu probleme

În Bulgaria, raportul a analizat modul în care anchetele anticorupție au fost lansate împotriva oponenților politici ai puterii. În Slovacia, au fost ridicate semnale de alarmă cu privire la numeroasele schimbări introduse de guvernul populistului naționalist al lui Robert Fico, inclusiv desființarea biroului procurorului central și un proiect de lege „în stil rusesc” privind agenții străini, care ar impune ca ONG-urile să poarte eticheta stigmatizantă de „organizație susținută de străini” dacă primesc mai mult de 5.000 de euro din afara țării, arată The Guardian.

În Croația, integritatea sistemului de justiție a fost considerată afectată, după numirea în funcția de procuror general al țării a lui Ivan Turudić, un judecător cu legături strânse cu partidul de guvernământ, Uniunea Democrată Croată (HSZ). Parchetul European s-a plâns de „provocările sistemice ale Croației în menținerea statului de drept”, după ce biroul lui Turudić a părut să conteste dreptul EPPO de a investiga un caz suspect de fraudă împotriva bugetului UE.

Influenţa tot mai mare a extremei-dreapta ameninţă unitatea UE, iar agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi declinul susţinerii transatlantice a securităţii europene pun la încercare rezistenţa UE. Politicile privind migrația se însăpresc, statele îşi închid frontierele şi limitează dreptul la azil, încălcând adesea dreptul internţaional, mai arată autorii.

Documentul complet poate fi accesat AICI.