Războiul cibernetic. NATO, la mâna hackerilor ruși

În urmă cu doi ani, NATO anunța că un atac cibernetic asupra statelor membre ar putea fi tratat ca fiind echivalentul unei acțiuni militare, ceea ce ar atrage un angajament comun din partea Alianței Nord-Atlantice. Zilele trecute, Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, reitera, într-un interviu acordat revistei germane Bild, că un atac cibernetic ar putea atrage o reacție colectivă din partea Alianței Nord-Atlantice.

„Dar, când vine vorba de contracararea actelor de spionaj și atacurilor care vizează săptămânal rețele informatice ale unor țări europene, comandanții NATO nu par să fie pregătiți pentru riposte cibernetice agresive”, notează cotidianul The New York Times.

ACTUALITATE Petrișor Peiu, detalii din culisele negocierilor pentru guvernul Siegfried. „Un parlamentar AUR a fost avertizat ca pierde mandatul dacă nu votează guvernul”

22:32

REACȚIE Bolojan respinge apelul lui Predoiu pentru refacerea fostei coaliții: „Nu PNL e partidul care nu și-a respectat înțelegerile”

22:32

Jens Stoltenberg a adoptat o atitudine moderată, pur defensivă, privind măsurile necesare în spațiul cibernetic. Într-un interviu acordat săptămâna trecută revistei Der Spiegel, Stoltenberg vorbea de schimbul de informații și de consultanță, dar nu de anchetele și strategiile preventive adoptate de state dezvoltate din punct de vedere militar.

„Pe scurt, se pare că NATO are o strategie specifică perioadelor din trecut, dinainte ca atacurile cibernetice să fie folosite constant ca armă și instrument de spionaj”, subliniază cotidianul NYT.

„Există o reticență uriașă privind utilizarea în comun a capabilităților”, explică James Lewis, analist la Centrul pentru Studii Internaționale și Strategice, cu sediul la Washington, amintind că Statele Unite și Marea Britanie oferă puține date celorlalți aliați din cadrul NATO despre măsurile ofensive în domeniul cibernetic.

„Iar rușii înțeleg acest lucru. Știu că pot face multe lucruri fără să declanșeze o ripostă”, subliniază expertul.

În ultimele șase luni, după ce rețeaua energetică din Ucraina a fost parțial dezactivată printr-un atac cibernetic sofisticat, hackeri care colaborează cu Administrația Vladimir Putin au vizat constant servere din țările baltice, din Finlanda și Suedia. Recent, hackeri care ar fi fost angajați de servicii secrete ruse au atacat serverele Partidului Democrat din SUA, obținând date despre candidatul democrat la președinție Hillary Clinton și rapoarte de evaluare politică a adversarului republican Donald Trump.