Seceta extremă din Serbia a scos la suprafață „Titanicul de pe Sava”. Povestea epavei unui vapor construit în 1913 și scufundat de o mină germană în 1945

Seceta extremă din Europa a scos la suprafață în Serbia epava „Slovenian”, un vapor construit în 1913 și scufundat de o mină germană în 1945. Supranumit „Titanicul de pe Sava”, vasul este una dintre relicvele dezvăluite de scăderea dramatică a râurilor.

O bucată de istorie ascunsă timp de peste opt decenii sub apele râului Sava a revenit la lumină în Serbia. Coca ruginită a unui vechi vapor cu aburi, supranumit de presa locală „Titanicul de pe Sava”, a devenit vizibilă după ce seceta prelungită și temperaturile extreme au coborât puternic nivelul apei.

„Titanicul de pe Sava” – Foto: X/@lavozdegalicia

Epava se află în apropierea orașului Sremska Mitrovica, la aproximativ 70 de kilometri nord-vest de Belgrad.

SPORT Milioane de euro din bani publici ajung în fotbal. Cluburile care au primit cele mai mari sume

12:10

DEZVĂLUIRI CNSAS publică mărturia unei delegații militare române din timpul invaziei Cehoslovaciei

12:03

Vasul, cunoscut sub numele de „Slovenian”, a fost construit înaintea Primului Război Mondial, a traversat două conflicte mondiale și s-a scufundat în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial, după ce a lovit o mină germană, potrivit CBSNews.

Fragmente ale navei au mai devenit vizibile în perioadele cu nivel scăzut al apei, însă localnicii spun că epava nu a mai fost expusă într-o asemenea măsură.

„Au trecut câțiva ani de când a fost văzută ultima oară, așa că există un interes destul de mare”, a declarat Andrija Popovic, istoric și director al muzeului din Sremska Mitrovica.

Apariția masivei structuri metalice ruginite în mijlocul râului a atras imediat curioși și pasionați de istorie.

„Este cu adevărat ceva ce nu vezi în fiecare zi”, a declarat Andrija Popovic, istoric și director al muzeului din Sremska Mitrovica.

Presa sârbă a numit epava „Titanicul de pe Sava”, însă reapariția sa spectaculoasă spune o poveste care depășește istoria unei singure nave.

„Titanicul de pe Sava” – Foto: X/@lavozdegalicia

„Titanicul de pe Sava” a supraviețuit celor două războaie mondiale

Povestea navei începe în 1913, când a fost construită într-un șantier naval din Budapesta, într-o perioadă în care Ungaria făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Vasul avea o lungime de aproximativ 54 de metri și era propulsat de un motor cu aburi.

Inițial a purtat numele „Vag”, după Vah, cel mai lung râu din Slovacia, și era folosit pentru transportarea mărfurilor grele între Budapesta și alte orașe de pe Dunăre.

Primul Război Mondial i-a întrerupt în mare măsură activitatea comercială. După încheierea conflictului și destrămarea Imperiului Austro-Ungar, vasul a trecut în proprietatea nou-formatului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, ca parte a reparațiilor de război.

Atunci și-a primit numele sub care avea să intre în istoria locală.

„Atunci a fost redenumită «Slovenian»”, a declarat Andrija Popovic, istoric și director al muzeului din Sremska Mitrovica, precizând că motivul exact pentru alegerea numelui rămâne un mister.

Au urmat încă două decenii și un nou război mondial. După ocuparea Iugoslaviei de Germania nazistă, destinul navei a fost din nou legat de conflict.

În 1944, după eliberarea Belgradului de forțele antifasciste iugoslave, vasul a fost utilizat pentru transportarea răniților și a echipamentelor, în timp ce trupele germane erau împinse spre vest.

Sfârșitul său a venit în ultimele zile ale războiului. La sfârșitul lunii aprilie 1945, în timp ce transporta combatanți răniți, „Slovenian” a lovit o mină germană.

„S-a scufundat și a rămas în același loc de atunci”, a declarat Andrija Popovic, istoric și director al muzeului din Sremska Mitrovica.

Acolo a rămas timp de peste 80 de ani, ascuns în mare parte sub apa și sedimentele râului Sava.

„Titanicul de pe Sava” – Foto: X/@lavozdegalicia

Dunărea scoate la suprafață nave naziste și oase de mamut, în timp ce Europa se usucă

„Titanicul de pe Sava” nu este nici pe departe singura relicvă dezvăluită de scăderea apelor. La granița Serbiei cu România, nivelul foarte redus al Dunării a făcut din nou vizibile epavele unor nave militare germane din Al Doilea Război Mondial.

Unele dintre acestea conțin încă arme și explozibili. Vasele au făcut parte din flota nazistă a Mării Negre și au fost scufundate deliberat spre finalul războiului, când trupele germane se retrăgeau din România în fața avansului sovietic.

Fenomenul s-a repetat în mai multe perioade de secetă. În 2024, nivelul scăzut al Dunării a dezvăluit din nou nave germane încărcate cu explozibili, iar în 2022 zeci de epave au devenit vizibile în apropiere de Prahovo, după ce fluviul a coborât la niveluri extrem de reduse.

În alte regiuni ale Europei, apa în retragere a dezvăluit vestigii mult mai vechi. În Italia, seceta a scos la suprafață pilonii unui pod antic de pe Tibru, folosit în perioada Imperiului Roman și degradat încă din secolul al III-lea.

În Bulgaria, scăderea Dunării le-a oferit cercetătorilor o descoperire paleontologică rară: mandibula, colții, omoplatul, coastele și alte fragmente osoase ale unui mamut lânos.

Oase de Mamut – Foto: X/@GeorgiGotev

Experții cred că animalul era tânăr. Faptul că oasele au fost găsite concentrate în aceeași zonă sugerează că aparțin aceluiași exemplar, ceea ce crește valoarea științifică a descoperirii.

Seceta extremă dezvăluie relicvele Europei

În spatele acestor imagini spectaculoase se află însă o realitate climatică îngrijorătoare.

Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, temperaturile crescând de aproximativ două ori mai repede decât media globală începând din anii 1980, potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.

La sfârșitul lunii iulie 2026, aproximativ jumătate din teritoriul Uniunii Europene și al Regatului Unit se confrunta cu condiții de secetă, potrivit Observatorului European al Secetei. Aproximativ 9% din teritoriu se afla la cel mai sever nivel, cel de „alertă”.

Sură Foto: X @SergeZaka

Efectele nu se limitează la râuri. Seceta a afectat culturile agricole dintr-o mare parte a continentului, a provocat probleme în alimentarea cu apă și a pus presiune asupra producției de energie.

Nivelul extrem de scăzut al Dunării a afectat inclusiv funcționarea centralelor nucleare din România și Ungaria și a creat dificultăți majore pentru navigația comercială pe una dintre cele mai importante căi navigabile ale Europei.

Până și Alpii resimt lipsa apei. Unele cabane montane din Slovenia, dependente de precipitații, au introdus restricții pentru dușuri și toalete. La cabana Triglav, cea mai înaltă cabană turistică din Slovenia, situată la 2.515 metri altitudine, sunt folosite în această vară farfurii de hârtie pentru a reduce consumul de apă necesar spălării vaselor.

Hidrologii avertizează că asemenea situații ar putea deveni tot mai obișnuite. Seceta actuală este rezultatul unei combinații între cantitățile reduse de zăpadă din timpul iernii și o primăvară extrem de uscată.

„Ceea ce ne așteaptă în viitor (…) este ca astfel de situații să devină tot mai frecvente. Intrăm în perioade în care acest lucru va deveni, din păcate, o nouă normalitate”, a declarat Dejan Vladikovic, expert sârb în hidrologie.