Semnificația zilei naționale a Franței. La parada de pe 14 iulie cu 130 de avioane va defila și armata română

Pe 14 iulie, 69,1 milioane de francezi (plus alți 2,8 milioane de pe teritorii aflate sub suveranitatea franceză) vor celebra Ziua Națională a Franței. Se împlinesc 237 de ani de la Căderea Bastiliei. La Paris este programată cea mai mare defilare aeriană din istoria Franței, cu 130 de aeronave.

Emmanuel Macron va fi prezent la paradă pentru ultima oară, în postura de președinte al Franței. Nu mai este eligibil să candideze la alegerile de anul viitor. Astfel, este așteptat ca cerul parizian să fie foarte animat, potrivit SortiraParis.

Cea mai impresionantă defilare aeriană

La parada aeriană de Ziua Bastiliei vor fi 130 de aeronave care vor zbura deasupra Champs-Élysées. Vor fi aeronavele Patrouille de France, Rafale, Mirage 2000 (avioanele donate Ucrainei) și elicoptere. Spectacolul aerian va debuta de la 10:21 dimineața.

REACȚIE Fostul ministru al Sănătății face apel la responsabilitatea partidelor înainte de întâlnirea de la Cotroceni

22:33

ALEGERI Alegerile pentru Parlamentul israelian vor avea loc pe 27 octombrie 2026. Cine sunt adversarii lui Netanyahu

22:27

Patrouille de France este echipa acrobatică franceză care face parte din Forțele Aeriene și Spațiale Franceze. Remarcabil la parada din acest an este prezența a două avioane Mirage 2000 ale Forțelor Aeriene Ucrainene care vor zbura deasupra Arcului de Triumf.

Peste 40 de avioane Rafale vor survola Parisul, cu aproximativ 550 km/h, însoțite de Mirage 2000, avioane de transport A400M, avioane cisternă A330 MRTT, un avion AWACS  și un E-2 Hawkeye, plus 32 de elicoptere.

Lista aeronavelor care vor defila

Parada va fi transmisă în direct de la ora 10:00 pe TF1 și France 2.  Defilarea se va desfășura în șase etape. La 10:21 vor survola echipajele Patrouille de France: 9 Alphajet-uri în formație Big Nine, două avioane Mirage 2000 ucrainene, avioanele Rafale, Mirage 2000. Vor survola și aeronave străine A330 MRTT Phoenix.

În etapa a doua va fi o demonstrație de poliție aeriană, iar în etapa 3 vor defila forțele aeriene strategice Rafale A330 MRTT Phoenix. Etapa 4 va consta într-o defilare a avioanelor Rafale Marine și E-2 Hawkeye. În etapa a 5-a vor fi avioane de supraveghere Rafale, Mirage 2000 și ALSR.

Iar în ultima etapă vor survola A400M, C-130J Hercules și CASA CN-235. La 11:31 vor defila 32 de elicoptere.

Armata Română va defila la parada de 14 Iulie

Un detașament de onoare al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” va reprezenta România la parada militară organizată la Paris cu ocazia Zilei Naționale a Franței, a anunțat Ministerul Apărării Naționale.

Detașamentul de onoare este comandat de maiorul Valentin Stan, locțiitorul comandantului Batalionului 2 Ceremoniale, Onoruri Militare și Intervenție din cadrul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Militarii români participă la parada militară de Ziua Națională a Franței pentru prima oară din 2022.

Militarii francezi au participat, în ultimii ani, la Parada Militară Națională organizată la București cu ocazia Zilei Naționale a României, reflectând relațiile strânse dintre forțele armate ale celor două state.

Nicușor Dan, invitat la Paris cu ocazia zilei naționale

Președintele României, Nicușor Dan, va participa, în perioada 13-14 iulie 2026, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina. Șeful statului va asista și la ceremoniile dedicate Zilei Naționale a Republicii Franceze. Vizita are loc la invitația omologului francez, Emmanuel Macron, transmite Administrația Prezidențială.

„Participarea şefului statului la ceremoniile de la Paris confirmă consistenţa Parteneriatului Strategic dintre România şi Franţa, precum şi relaţia privilegiată dintre cele două ţări şi popoare”, a transmis Administrația Prezidențială.

Semnificația zilei: Ce a cauzat Căderea Bastiliei

Pe 14 iulie 1789, o mulțime de parizieni nemulțumiți au asaltat Bastilia, o veche fortăreață folosită din 1659 ca închisoare de stat, după ce regele  Ludovic al XVI-lea era pe cale să aresteze Adunarea Națională.

Populația de rând, parte din Starea a Treia, era grav afectată de problemele economice ale Franței. Regatul era devastat de falimentul bancar, recoltele slabe și taxele crescute.

Problema cea mai gravă era ierarhia socială nedreaptă, împărțită în Trei Stări: Nobilimea, Clerul și Starea a treia (care constituia 98% din populația Franței – țăranii, burghezii). Primele două clase erau scutite de la plata taxelor. Povara financiară masivă a căzut aproape în întregime asupra Stării a treia.

Bastilia era o fortăreață folosită ca închisoare

Cucerirea Bastiliei din 14 iulie 1789 a fost un moment crucial în Revoluția Franceză. Relatările din literatura franceză despre ororile închisorii au fost exagerate, la Bastilia fiind întemnițați doar aristocrați.

La momentul asaltului erau doar șapte deținuți: patru falsificatori de rând, doi bolnavi mintal și un conte care fusese închis la cererea familiei sale. Fortăreața era păzită de soldați veterani care nu mai erau capabili să servească pe câmpul de luptă.

Izbucnirea luptelor

Guvernatorul militar al Bastiliei, Bernard-René Jordan de Launay, a solicitat urgent întăriri. I s-au trimis doar 32 de oameni suplimentari, soldați elvețieni din regimentul Salis-Samade. Când proteste izbucnite pe 12 iulie au scăpat de sub control, armata franceză a transferat la Bastilia 250 de butoaie de praf de pușcă.

900 de parizieni s-au adunat în fața fortăreței în dimineața zilei de 14 iulie,  cu intenția de a confisca praful de pușcă și tunurile. Trei delegați de la Hôtel de Ville, sediul guvernului orașului, au prezentat cererile revoluționarilor.

Bernard-Rene de Launay a refuzat să se predea. Însă, a acceptat să facă un compromis și a îndepărtat tunurile de pe ziduri.

La o jumătate de oră după ce delegații au plecat, doi protestatari au escaladat zidul exterior al Bastiliei. Mulțimea s-a repezit peste pod pentru a pătrunde în curtea interioară a fortăreței. Soldații panicați aflați în interiorul fortăreței au început să tragă, dar și protestatarii care posedau arme au ripostat.

Sfârșitul tragic al guvernatorului Bastiliei

În jurul orei 15:30, companii rebele ale Gărzii Franceze și soldații dezertori s-au alăturat mulțimii în asaltul acesteia. Bernard-Rene de Launay s-a gândit să arunce în aer tot praful de pușcă. Însă, când al doilea pod mobil a fost coborât,  alți protestatari au năvălit în fortăreață.

Toți cei șapte prizonieri au fost eliberați. Mulțimea de protestatari a confiscat praful de pușcă. 98 de atacatori și un soldat au murit în conflict. Alți trei soldați și doi membri ai Gărzii Elvețiene au fost linșați de mulțimea furioasă la scurt timp după încheierea bătăliei.

Trei ofițeri și inclusiv Launay au fost, de asemenea, uciși. După-amiază, mulțimea a defilat cu capul lui de Launay înfipt într-o suliță pe străzile Parisului. A fost începutul Revoluției Franceze.

Efectele izbucnirii Revoluției Franceze

Monarhia a fost abolită și a fost proclamată crearea Primei Republici Franceze. Regele Ludovic al XVI-lea a fost ghilotinat în 1792, dar constituția a fost abolită, iar puterea politică a trecut de la Convenția Națională la Comitetul pentru Siguranță Publică, dominat de iacobini radicali conduși de Maximilien Robespierre.

16.000 de oameni au fost condamnați și executați prin ghilotinare pe durata Regimului Terorii, care s-a încheiat în iulie 1794, cu ghilotinarea lui Robespierre.