Spontaneitatea Papei Francisc – coșmarul gărzilor sale de securitate

Noul Papă Francisc nu a ezitat niciun minut să se apropie de mulțimea care îi scanda numele, să strângă mâinile întinse spre el și să mângâie copiii, spre marea nemulțumire a gărzilor de securitate, depășite de spontaneitatea lui, relatează AFP.

„Papa Francisc nu își dezamăgește admiratorii. El decide să meargă pe jos prin mulțimea care îl aclamă dincolo de barierele vaticane. Serviciul de securitate este în pragul unei crize de nervi, iar mulțimea este în delir”, scrie cotidianul Il Fatto quotidiano.

Celebra Gardă elvețiană și jandarmeria Vaticanului, care se ocupă de siguranța suveranilor pontifi, vor trebui să se resemneze: primul papă latino-american a dat dovadă din primele zile ale pontificatului său de voința de a rămâne spontan, refuzând să trăiască într-o bulă securizată, rupt de contactul cu oamenii obișnuiți.

FLASH NEWS Dan Dungaciu critică Republica Moldova după votul de la Eurovison: „Pentru ei, Bucureștiul este un bancomat vesel”

11:14

FLASH NEWS Péter Magyar își începe primul turneu în străinătate. Premierul maghiar pleacă cu trenul în Polonia pentru a repara legăturile Ungariei cu UE

11:08

Întrebat în legătură cu acest subiect, părintele Federico Lombardi, purtător de cuvânt al Vaticanului, a precizat că unui papă nu îi pot fi impuse măsuri de securitate.

„Trebuie să respecți stilul personal al fiecărui papă. Responsabilii de securitate știu că nu ei sunt cei care decid și că papa este cel care hotărăște și ei trebuie să se adapteze”, a explicat el.

Responsabilitatea siguranței papei este încredințată celor aproximativ 100 de membri ai Gărzii Elvețiene, „armata” suveranilor pontifi, ajutată de circa 100 de jandarmi ai Vaticanului și 140 de polițiști italieni.

În orice caz, aceștia au fost nevoiți să caute permanent echilibrul între siguranța papilor și voința acestora de a intra în contact cu oamenii.

Papii din timpurile moderne sunt deosebit de vulnerabili la marile evenimente publice, în bazilica Sfântul Petru sau în fața ei, în piața cu același nume, așa cum demonstrează incidentele care s-au produs aici.

Cel mai grav rămâne atentatul împotriva Papei Ioan Paul al II-lea în 1981, când turcul Mehmet Ali Agca, ascuns în mulțime, a deschis focul asupra acestuia, rănindu-l grav.

Papa polonez era, de asemenea, o personalitate care căuta contactul cu oamenii, a amintit părintele Lombardi.

„Toată lumea își amintește de câte ori a încălcat normele de securitate Ioan Paul al II-lea pentru a se întâlni direct cu oamenii, chiar în situații care puteau fi riscante sau imprevizibile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului.

„Era stilul lui. Voia să facă acest lucru și trebuia să îl poată face. Iar cei care se ocupau de siguranța lui au făcut ce au putut mai bine”, a adăugat el.

Responsabilii de securitatea pontificală au tras învățăminte, însă, de pe urma atacului lui Ali Agca: faimosul papamobil a devenit blindat, cu geamuri antiglonț, iar credincioșii care vor să participe la audiența generală trebuie să treacă prin detectoare de metal.

În iunie 2007, un german a încercat să sară în papamobilul lui Benedict al XVI-lea care circula în Piața Sfântul Petru, iar în 2009, la slujba de Crăciun, o femeie a sărit la papă și l-a trântit la pământ în bazilica Sfântul Petru.

Aceste episoade au servit drept lecție: numărul agenților de securitate a crescut în aceste circumstanțe, în timp ce zona de securitate din jurul Suveranului Pontif, în interiorul căreia nimeni nu poate intra, a fost extinsă.

Securitatea la slujba de întronizare a Papei Francisc, care are loc marți, în prezența delegațiilor din 130 de țări și organizații internaționale, va fi în schimb asigurată de autoritățile italiene, care vor mobiliza aproximativ 3.000 de membri ai forțelor de securitate, între care un număr mare de agenți în civil, amestecați în mulțimea din fața bazilicii Sfântul Petru.

Trăgători de elită pe acoperișuri, elicoptere, vedete fluviale pe Tibru, interdicție de survolare a capitalei italiene, autoritățile italiene nu au lăsat nimic la voia întâmplării, iar Roma va fi practic un oraș paralizat în cea mai mare parte a zilei.