Studiu Bruegel despre REALOCAREA fondurilor de coeziune dacă Uniunea Europeană ar admite toate cele nouă state candidate

Un studiu al institutului Bruegel a cuantificat reducerile bugetare cu care s-ar putea confrunta unele țări UE dacă blocul comunitar ar admite toate cele nouă state candidate.

Bruegel, un institut dedicat cercetării de politici pe probleme economice, și-a lansat operațiunile în 2005, și a fost recunoscut ca fiind cel mai bun think tank de economie internațională din lume (fără SUA) și al doilea cel mai bun institut din lume (SUA și non-SUA), conform Global Go To Think Tank Report 2020.

O potențială extindere a UE prin includerea a celor nouă state candidate – Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina – ar putea aduce schimbări semnificative în bugetul blocului, scrie Euronews.

NEWS ALERTCălin Georgescu, zi cu repetiție la Tribunalul București. Cere eliberarea din arest după alte trei momente în care putea fi eliberat. De trei ori, Curtea de Apel București a explicat că ancheta DIICOT trebuie efectuată cu fostul candidat în arest preventiv

06:30

CONTROVERSĂUltimul tun al cancelariei lui Bolojan le-a explodat în față. Jumătate de milion de euro pentru autoturisme „închiriate” prin firma fiului unui mare liberal. A câștigat licitația fără să aibă mașinile din contract, așa că a dat altele. Gratis

06:00

Studiul a analizat ce s-ar putea întâmpla cu fondurile de coeziune, adică banii pe care regiunile mai puțin dezvoltate din UE îi primesc pentru a ajunge din urmă pe cele mai bogate.

În prezent, majoritatea acestor regiuni acoperă sudul Spaniei, Italia, Portugalia, Grecia și o mare parte a Europei de Est.

Aderarea unor noi națiuni la UE ar schimba harta zonelor mai puțin dezvoltate

Aderarea unor noi națiuni ar schimba această hartă, deoarece multe dintre regiunile actuale mai puțin dezvoltate ar fi reclasificate ca „regiuni de tranziție”, primind astfel mai puține fonduri de coeziune.

Acest lucru se datorează faptului că majoritatea noilor „regiuni mai puțin dezvoltate” – PIB regional pe cap de locuitor sub 75% din media UE – ar fi situate în noile state membre ale UE.

Italia și Spania s-ar confrunta cu cele mai mari reduceri de finanțare, fiecare pierzând aproape 9 miliarde de euro, urmate de Portugalia (-4 miliarde de euro), Ungaria și România (-2 miliarde de euro fiecare).

În același timp, „Polonia, în ciuda promovării unor regiuni în categorii superioare, nu s-ar confrunta cu o reducere a finanțării de coeziune, deoarece alocarea sa era deja limitată de un plafon general de 2,3% din PIB pentru majoritatea plăților de coeziune”, arată raportul.

În termeni generali, o potențială extindere la 36 de state ar crește bugetul total al UE de la 1.211 miliarde euro la 1.356 miliarde euro.

Analiza Bruegel ia în considerare și modificările aduse altor secțiuni ale bugetului, cum ar fi Politica Agricolă Comună, Vecinătatea și Administrația Publică.

Cu toate acestea, este probabil ca Uniunea Europeană și-ar revizui normele bugetare înainte de o potențială extindere și să pună în aplicare o perioadă de tranziție înainte ca noii membri să poată accesa fonduri.

Costul net total pentru membrii actuali ar fi de aproximativ 26 de miliarde de euro pe an.

O Uniune Europeană mai mare ar stimula economiile membrilor existenți

Pe de altă parte, o Uniune mai mare ar stimula economiile membrilor existenți, în special în exporturi și investiții străine directe, conform studiului Bruegel.

„Fluxurile de investiții străine directe din țările din Europa de Vest către țările din Europa Centrală și de Est care au aderat la UE între 2004 și 2013 s-au dovedit profitabile, iar această tendință ar putea continua cu cei nouă noi membri”, spune organizația.

De asemenea, noile state membre ar putea aduce forță de muncă suplimentară în țările UE care se confruntă cu deficitul de forță de muncă.

„Deși țările net beneficiare ar primi ceva mai puțin de la bugetul UE după extindere, această reducere ar fi minoră în comparație cu reducerea din actualul cadru financiar multianual (2021-2027) față de 2014-2020”, perioada care a urmat aderării a 13 noi țări în Uniune.

Foto: Profimedia

CITIȚI ȘI: