Motivul pentru care Statele Unite ezită să acorde licențe Patriot Ucrainei. Care sunt cele mai mari temeri ale Administrației Trump

Statele Unite se tem că tehnologia sistemelor Patriot ar putea fi furată, în cazul unui transfer către Ucraina, scrie publicația The Telegraph. Din acest motiv, Washingtonul analizează cu prudență livrarea acestor rachete către Kiev.

În iulie, Donald Trump a făcut să pară simplă ideea de a oferi Ucrainei planurile secrete ale celei mai avansate rachete de la Washington.

FLASH NEWSȘefa Casei Naționale de Pensii explică de ce o eventuală decizie de indexare a pensiilor trebuie luată cât mai rapid

20:10

CONTROVERSĂMinistrul Culturii vrea să schimbe regulile limbii române. Cere Academiei Române să accepte oficial cuvântul „ministră”: „Dacă primim un refuz, vom insista”

19:57

„O să vă acordăm o licență pentru a produce rachete Patriot”, i-a spus președintele SUA lui Volodimir Zelenski în marja summitului NATO de la Ankara, din iulie.

După ce americanii le-au arătat ucrainenilor cum se face, Trump a sugerat că fabricile lor ar putea începe să-și producă propriile rachete „destul de repede”. De atunci, însă, Trump și-a retras promisiunea.

„Aliații s-ar putea întoarce împotriva ta într-o bună zi“

Vinerea trecută, în cadrul unei ședințe a cabinetului de la Camp David, în Maryland, acesta a declarat: „Este dificil să oferi acest tip de tehnologie… Cei cărora le oferi această tehnologie s-ar putea întoarce împotriva ta într-o bună zi.”

Potrivit informațiilor obținute de The Telegraph, schimbarea sa de atitudine a fost determinată de o dispută din ce în ce mai aprinsă cu privire la oportunitatea cedării acestei tehnologii, despre care consilierii și experții americani se tem că ar putea ajunge în mâinile rușilor.

O sursă apropiată președintelui SUA a declarat pentru The Telegraph că administrația era la curent cu faptul că, în trecut, armele donate Ucrainei de către aliații săi au ajuns pe piața neagră din Europa.

Phil Breedlove, un general de patru stele în rezervă care a ocupat funcția de comandant al Comandamentului European al SUA și pe cea de al 17-lea Comandant Suprem Aliat al NATO în Europa, a declarat: „Chestiunea cedării anumitor tehnologii reprezintă, de fapt, o preocupare pentru administrație.”

„Cred că există temerea că, dacă punem această tehnologie la dispoziția Ucrainei, ea va ajunge cumva în Rusia. Probabil că există voci în cadrul acestei administrații care sunt îngrijorate de faptul că tehnologia ar putea ajunge în mâinile Rusiei.”

Este o teamă pe care Trump și consilierii săi par să o împărtășească în privat.

Și Boeing a împărtășit această îngrijorare, un specialist din domeniu afirmând că este „adevărat” faptul că temerile legate de posibilitatea ca armamentul să cadă în mâinile inamicului constituiau o preocupare pentru înalții oficiali.

O țintă principală pentru Moscova

Există, de asemenea, problema locului în care Ucraina ar asambla fizic racheta. Construirea acesteia pe teritoriul țării ar transforma-o într-o țintă principală pentru atacurile rusești.

Două surse familiarizate cu discuțiile au afirmat că, drept soluție, noile rachete interceptoare ar urma să fie fabricate probabil în Germania sau într-o altă țară europeană.

Însă experții și cei din interiorul industriei afirmă că mutarea producției în afara Ucrainei ar dura mult timp și ar complica și mai mult procesul de acordare a licențelor.
Germania, de exemplu, nu a finalizat încă producția la noua sa fabrică de rachete Patriot.

Fabian Hoffmann, expert în rachete la Universitatea din Oslo, a declarat pentru The Telegraph: „Ambele preocupări sunt justificate. Acordarea unei licențe de producție implică întotdeauna riscuri legate de proprietatea intelectuală pentru producător, riscuri care nu pot fi luate în derâdere.”

El a adăugat: „Instalațiile Patriot ar fi, de asemenea, o țintă principală, dar toată lumea este conștientă de acest lucru. Așadar, dacă producția ar urma să fie relocată, ar trebui mutată sub pământ și dispersată. De aceea, punerea în funcțiune a unei producții autorizate ar dura mult timp și ar fi dificil de organizat în mod eficient.”

Boeing rămâne însă hotărât să îndeplinească cerințele administrației.

„Boeing va face tot ce îi va cere guvernul. Compania se concentrează pe creșterea capacității de producție pentru a face față cererii”, a declarat o sursă implicată în discuțiile privind acordarea licențelor.

La baza dorinței disperate a Kievului de a obține rachete Patriot se află un mic radar fabricat de Boeing în Alabama – o componentă atât de avansată încât Casa Albă restricționează exportul acesteia chiar și către cei mai apropiați aliați ai săi.

Cunoscut sub denumirea de „PAC-3 Ka-Band Active Radar Seeker”, acesta funcționează ca ochii și urechile rachetei interceptoare, localizând o rachetă inamică în ultimele momente ale zborului acesteia și ghidând racheta Patriot către o coliziune directă.

Cea mai avansată componentă a rachetelor „Patriot” este fabricată de Boeing într-un campus întins din orașul Huntsville.
O echipă de ingineri asamblează radarul activ în banda Ka, care este amplasat în interiorul vârfului rachetei. Vârful are un diametru de aproximativ 10 inci, iar radarul se potrivește perfect în interiorul acestuia, având o lățime estimată la opt inci.

Când racheta se apropie de țintă, radarul generează o frecvență înaltă, care îi permite să detecteze, să fixeze ținta și să intre în coliziune fizică cu rachete balistice sau de croazieră care se deplasează cu viteză mare.
Precizia sa este atât de mare încât, în timpul invaziei americane din Irak din 2003, Boeing a afirmat că nu a ratat nicio rachetă inamică.

Deși 20 de țări achiziționează și exploatează sistemul Patriot, Statele Unite păstrează cu strictețe planurile tehnice necesare pentru fabricarea acestuia și permit foarte rar producția în străinătate. Germania și Japonia sunt singurele țări care dețin licențe pentru a-l produce pe cont propriu.

Germania a obținut licența pentru rachetele Patriot în jurul anului 2022, pe fondul temerilor că Moscova ar putea ataca Europa de Vest. În 2024, Berlinului i s-a acordat, de asemenea, un contract pentru ca o fabrică din Germania să producă propriile rachete până anul viitor.
Statele Unite au acordat Tokyo-ului o licență pentru producerea rachetei și a componentelor acesteia în 2005, când liderii japonezi au început să-și exprime îngrijorarea că propriile lor sisteme de apărare nu erau la înălțimea programului de rachete al Coreei de Nord.

Cu toate acestea, Washingtonul nu a permis Japoniei să construiască sistemul de ghidare radar de bandă Ka, extrem de sensibil.
De asemenea, armata japoneză a avut nevoie de trei ani pentru a testa cu succes racheta PAC-3 pentru prima dată – un interval de timp similar cu cel pe care analiștii se așteaptă ca Ucraina să îl înfrunte.