Liderii țărilor europene, inclusiv președintele Nicușor Dan, se reunesc la Copenhaga, miercuri și joi, pentru a stabili modalități de consolidare a apărării europene, în contextul riscurilor tot mai mari generate de Rusia, care a intensificat acțiunile hibride pe flancul estic, în special în zona Mării Baltice.
Miercuri, la Copenhaga are loc un summit informal al Consiliului European. Liderii celor 27 de state membre UE vor avea consultări asupra ”apărării comune europene” și în privința menținerii sprijinului militar pentru Ucraina, în eforturile de respingere a invaziei ruse.
Joi, 2 octombrie, se va derula, tot la Copenhaga, a șaptea reuniune a Comunității Politice Europene. Principala temă va fi situația generală de securitate a Europei și modalitățile de consolidare a apărării în noul context geopolitic.
Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană au stabilit să intensifice acțiunile de contracarare a amenințărilor Rusiei.
”Europa trebuie să furnizeze un răspuns puternic și unitar la incursiunile dronelor Rusiei de la frontierele noastre. De aceea, vom propune acțiuni imediate pentru a crea un zid anti-dronă în cadrul Sistemului pentru monitorizarea flancului estic. Trebuie să acționăm rapid, împreună cu Ucraina și prin coordonarea strânsă cu NATO”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen a propus crearea de capabilități interoperabile ale NATO, Uniunii Europene, Națiunilor Unite și Coaliției Statelor Voluntare, pentru asigurarea ”apărării europene”.
La rândul său, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a cerut acțiuni concrete pentru protejarea spațiului aerian european.
”Trebuie să ne menținem cerul în siguranță. Am observat ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu dronele intrate în Polonia, cu avioanele MIG-31 care au pătruns în Estonia, iar acum vedem ce se întâmplă în Danemarca. În Danemarca, încă evaluăm cine se află în spatele incidentelor. Dar, în privința Poloniei și Estoniei, este clar că sunt rușii. Analizăm dacă sunt acțiuni intenționate sau nu. Dar chiar dacă nu sunt intenționate, este un comportament iresponsabil și inacceptabil”, a subliniat Mark Rutte.
Rusia a intensificat amenințările pe flancul estic al NATO, dar ținta principală a atacurilor hibride este Marea Baltică.
”Nu trece o săptămână fără să aflăm de incursiuni ale dronelor ruse în țările riverane Mării Baltice. Având o adâncime mai mică de 50 de metri, în Marea Baltică sunt implantate toate tipurile de infrastructură, de la sisteme eoliene la cabluri submarine și conducte de gaze și petrol. Fiind o rută maritimă care nu poate fi evitată, plină de infrastructuri marine dense, Marea Baltică suportă prețul agresiunilor ruse. Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană sunt pregătite să răspundă amenințărilor”, comentează cotidianul Les Echos, într-un editorial.
”Există accesibilitate, prin urmare avem infrastructură extinsă, iar aceasta nu este ușor de protejat”, afirmă Philippe Perchoc, directorul Institutului de Cercetări Strategice din Bruxelles.
”Pentru Rusia, războiul din Ucraina este un mijloc de recunoaștere a sferei sale de influență și a privilegiilor de mare putere, dar acest lucru generează și îngrijorarea popoarelor europene, întrucât Rusia utilizează toate instrumentele extraordinare pentru actele de sabotaj din Marea Baltică și pentru incursiunile dronelor. Moscova ne testează reacțiile și unitatea”, explică Teija Tiilikainen, directorul Centrului European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride (Hybrid CoE).
Foto: Profimedia
RECOMANDAREA AUTORULUI: