Testul nuclear nord-coreean amenință supraviețuirea poporului coreean, apreciază președintele sud-coreean Geun-hye

Noua președintă a Coreei de Sud Park Geun-hye a apreciat luni că testul nuclear efectuat de către Coreea de Nord la jumătatea lui februarie reprezintă o amenințare la adresa supraviețuirii poporului coreean, însă a promis o politică de angajare cu Phenianul, „pas cu pas”, relatează AFP.

„Recentul test nuclear al Coreei de Nord este o provocare la adresa supraviețuirii și viitorului poporului coreean”, a declarat Park Geun-hye în discursul de învestire la conducerea Coreei de Sud. „Să nu existe erori. Principala victimă va fi însăși Coreea de Nord”, a avertizat ea.

„Nu voi tolera nicio acțiune care să amenințe viața poporului nostru și securitatea națiunii noastre”, a adăugat președinta, în fața celor aproximativ 70.000 de persoane prezente în sediul Parlamentului, la Seul.

ULTIMA ORĂ Premierul Bolojan a anunțat ca “foarte posibil” ca alimentarea cu apă să fie reluată în județele afectate

15:31

FLASH NEWS Consultări româno-americane, în Germania: „Reprezentanții americani au reiterat sprijinul constant pentru dezvoltarea apărării României”

15:31

Conform liniei adoptate în timpul campaniei electorale, Park Geun-hye a subliniat totuși că va conduce o politică bazată pe încredere cu Phenianul, opusă celei a predecesorului său Lee Myung-bak, adeptul unei linii dure. Ambii provin din partidul conservator.

„Voi avansa pas cu pas, pe baza unei forțe de disuasiune credibile”, a declarat ea.

Însă unii observatori subliniază că testul nuclear efectuat de nord-coreeni la 12 februarie, care i-a înfuriat pe veteranii clasei politice sud-coreene și a îngrijorat populația, riscă să îi îngreuneze sarcina.

Park Geun-hye, în vârstă de 61 de ani, a devenit luni prima femeie care accede la președinția Coreei de Sud, a patra cea mai importantă economie din Asia.

Ea este fiica lui Park Chung-hee, care a condus țara timp de 18 ani, după ce a preluat puterea în 1961, în urma unei lovituri de stat militare.

El a condus țara în mod autoritarist până când a fost asasinat, în 1979, iar moștenirea sa continuă să divizeze țara, fiind considerat de unii artizanul „miracolului” economic sud-coreean de după Războiul Coreei (1950-1953), iar de alții un cenzor nemilos al libertăților publice.