The Economist, despre renașterea cultului lui Miklos Horthy: „Are Ungaria un nou erou?”

Miklos Horthy, conducătorul Ungariei în perioada 1920-1944, se bucură de o controversată reabilitare, comentează jurnaliștii de la The Economist. Împreună cu el, și scriitorii vremii sale, care făceau propaganda regimului, între care și Nyiro Jozsef, a cărui reînhumare în Odorheiu Secuiesc a provocat un scandal diplomatic între România și Ungaria.

Publicația citată face referire la dezvelirea, zilele trecute, a unui bust de piatră al fostului regent din Ungaria, eveniment care a avut loc la Csokako, un sat cu 1.300 de locuitori situat în apropiere de Budapesta. Printre participanți s-au numărat și membri ai extremei drepte din Ungaria, care au purtat uniforme militare.

CONTROVERSĂ SUA avertizează Kievul să nu mai atace nave non-ruse în Marea Neagră, după ce un petrolier Chevron a fost vizat de drone ucrainene

17:32

FLASH NEWS Dunărea continuă să scadă în ritm alarmant. Debitul va ajunge la o valoare de trei ori mai mică decât media anuală

17:28

Inaugurarea bustului de la Csokako este doar unul dintre evenimentele din ultima perioadă dedicate lui Miklos Horthy, existând chiar o dezbatere publică privind revenirea unui „cult Horthy”.

Un exemplu de alte asemenea evenimente este numirea parcului din Gyormro după Horthy, scrie The Economist, care notează că Miklos Horthy este cea mai controversată figură din istoria modernă ungară.

De asemenea, la începutul lunii mai, doi deputați ai Fidesz, partidul de guvernământ, au participat la un bal organizat pentru strângerea de fonduri necesare unei statui a lui Miklos Horthy la Budapesta.

Susținătorii săi afirmă că Horthy a redat mândria Ungariei post-tratatul de la Trianon, a adus pacea, stabilitatea și creșterea economică și a fost unul dintre cei mai mari iubitori de țară din istoria lor. Prins la mijloc între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, Miklos Horthy a făcut tot ce era posibil pentru a proteja interesele naționale.

Ungaria a rămas o cvasi-democrație în mare parte din perioada în care Horthy s-a aflat la conducere. Ba mai mult, a fost, prin comparație cu țările vecine, un loc „relativ sigur” pentru comunitatea evreiască, mai scriu jurnaliștii de la The Economist, care amintesc că Horthy i-a refuzat în repetate rânduri pe naziști, când aceștia i-au cerut să deporteze evreii din Ungaria.

Criticii susțin că eforturile lui Horthy nu au fost nici pe departe suficiente și îl consideră responsabil de moartea a mii de evrei și romi ungari, ca urmare a aplicării legilor antisemite și rasiste.

În plus, regentul ungar a declarat război Aliaților în 1941 fără ca Adolf Hitler să-i fi cerut acest lucru. Așa s-a ajuns la o campanie dezastruoasă pe frontul de est, în urma căreia 200.000 de soldați au murit sau au devenit prizonieri de război. Zeci de mii de bărbați evrei au murit în lagărele de muncă forțată. Totodată, Horthy a deportat 20.000 de refugiați evrei, care au fost împușcați de naziștii lui Hitler.

Horthy, împreună cu Hilter, în 22 august 1938 // FOTO: AFP/Mediafax

Principala acuză la adresa lui Horthy este lipsa unor acțiuni din partea lui în prima fază a Holocaustului. În vara anului 1944, 437.000 de evrei maghiari au fost deportați în lagărul de la Auschwitz. Cei mai mulți dintre ei au fost uciși de îndată ce au ajuns acolo, morți care nu ar fi fost posibile fără asistența sau măcar aprobarea statului ungar.

Renașterea cultului horthyst vine într-o perioadă de revigorare a antisemitismului în Ungaria, comentează sursa citată.

Partidul Fidesz al premierului Viktor Orban a condamnat incidentele antisemite din ultima vreme, însă are grijă să nu supere prea mult dreapta spectrului ideologic. Într-un interviu pentru cotidianul austriac Die Presse, Orban a refuzat să îl califice pe Miklos Horthy drept dictator. Întrebat despre multiplicarea evenimentelor organizate în memoria sa, premierul a declarat: „Deciziile se iau exclusiv în colectivitățile locale”.