The New York Times: Cum poate încerca Biden să forțeze Israelul să modifice STRATEGIA în războiul din Fâșia Gaza

Administrația Joe Biden are dispute frecvente cu liderii Israelului din cauza ofensivei în Fâșia Gaza, iar criticii cred că Washingtonul ar trebui să treacă la altă abordare în contextul în care Guvernul israelian pare să ignore apelurile.

”În contextul în care Administrația Biden are divergențe tot mai mari cu liderii israelieni din cauza războiului din Gaza, întrebarea care apare este dacă oficialii americani vor încerca să utilizeze presiuni mai puternice în contextul în care Israelul ignoră apelurile. Ar putea face acest lucru, susțin criticii, pentru a presa Israelul să permită suplimentarea asistenței umanitare, în contextul în care Fâșia Gaza este în pragul foametei, pentru a reduce amploarea ofensivei militare și pentru a evita lansarea unei incursiuni în Rafah, unde s-au refugiat mulți civili”, notează cotidianul The New York Times.

Bilanțul ofensivei israeliene, lansată ca ripostă la atacurile teroriste din 7 octombrie, soldate cu aproape 1.200 de morți în Israel, depășește 30.000 de morți în Fâșia Gaza.

Ștefan Popescu, analiza momentului: SUA pot obține controlul economic și strategic de facto al Groenlandei fără operațiuni militare. Reacțiile internaționale nu pot fi decât slabe. Imperiul SUA se retrage, de fapt

07:00

ACTUALITATE Valentin Stan: Marco Rubio a spus că nu au invadat Venezuela, iar americanii nu l-au recunoscut pe Maduro ca președinte

07:00

Președintele Biden a încercat, în culise, să îl convingă pe premierul Benjamin Netanyahu să reducă intensitatea ofensivei, dar armata israeliană continuă operațiunile.

O delegație guvernamentală israeliană se va deplasa la Washington săptămâna viitoare pentru dezbateri pe tema ofensivei în Rafah. Foarte mulți foști oficiali americani cred că Biden trebuie să înceapă să exercite presiuni asupra Israelului pentru a opri acest război considerat de ei ca fiind dezastruos. Statele Unite au propus în Consiliul de Securitate ONU un proiect de rezoluție în sensul ”unui armistițiu imediat” în Fâșia Gaza, condiționat de ”eliberarea ostaticilor israelieni” deținuți de grupurile militante Hamas și Jihadul Islamic. Proiectul a fost respins prin veto de Rusia și China.

Joe Biden nu ar fi primul președinte al SUA care să exercite presiuni asupra Israelului. Patru foste Administrații, de la Gerald R. Ford la George H.W. Bush, au retras anumite forme de asistență sau au amenințat cu astfel de acțiuni.

”În ultimii ani, voința de a utiliza relația bazată pe asistență ca instrument de presiune s-a diminuat. Această relație de dependență există, așteaptă să fie utilizată”, afirmă Martin S. Indyk, fost emisar pentru negocierile israelo-palestiniene în fosta Administrație Barack Obama.

Washingtonul ar putea acționa prin reducerea asistenței militare oferite Israelului, în contextul în care, în 2022, volumul asistenței s-a ridicat la 3,3 miliarde de dolari. Președintele Biden cere Congresului SUA încă 14 miliarde de dolari pentru Israel, dar proiectul este blocat în Camera Reprezentanților.

”Reducerea livrărilor de armament ar forța Israelul să se gândească la prioritățile de securitate națională”, afirmă Josh Paul, un fost oficial din cadrul Departamentului de Stat.

Alte instrumente aflate la îndemâna Administrației Biden ar fi evitarea utilizării ”scutului diplomatic” de care Israelul beneficiază în organizațiile internaționale sau aplicarea de sancțiuni directe. În februarie, Washingtonul a sancționat coloniști israelieni implicați în violențe produse în Cisiordania.

”Sancțiunile dure nu au reușit să modifice comportamentul liderilor anumitor țări, precum Rusia, Iranul sau Coreea de Nord. Dar sancțiunile impuse oficialilor israelieni sau amenințarea cu restricții ar putea avea un efect mai mare, întrucât Israelul este un partener al SUA, iar mulți oficiali israelieni au active și rude în Statele Unite, călătorind frecvent acolo”, concluzionează cotidianul The New York Times.

Foto: Profimedia

Citește și:

Macron admite ”degradarea finanțelor publice” în Franța și vrea reducerea CHELTUIELILOR SOCIALE