Trump pune presiune pe aliații NATO: Ce le cere la schimb președintele SUA pentru a menține trupele americane în Europa

Președintele american, Donald Trump, a declarat, noaptea trecută, la întoarcerea de la summit-ul NATO de la Ankara, că retragerea trupelor americane din Europa va depinde de Groenlanda și de Iran.

Vezi galeria foto
6 poze

După spusele republicanului, prezența militară a SUA în Europa va depinde de doi factori cheie: dacă Washingtonul va reuși să încheie o „afacere bună” privind Groenlanda și dacă aliații europeni vor oferi un sprijin real în confruntarea cu Iran. În același timp, oficialul de la Casa Albă a afirmat că, în general, Statele Unite nu au nevoie de ajutorul nimănui, „cu excepția unor mici detalii”.

„Nu am luat încă o decizie finală. Multe lucruri vor depinde de Groenlanda. Foarte multe, cred eu. Am de gând să închei o afacere foarte bună privind Groenlanda. Iar dacă nu, poate că o voi face. Pe de altă parte, multe lucruri depind de Iran. Adică, acum ei vor să ajute. Un pic cam târziu, dacă stăm să ne gândim. Practic, nu au mai rămas prea multe lupte. Dar ceva va depinde de Iran. Când au avut șansa, oportunitatea de a ajuta, au decis să nu o facă. Dar putem spune că am uitat deja asta. Iar acum vor să ajute. Toți vor să intervină. Vor foarte mult să ajute în ceea ce privește Iranul. Dar, de fapt, nu avem nevoie de ajutor. Sunt unele mici detalii, dar, în general, nu avem nevoie de ajutor”, a declarat Trump jurnaliștilor la bordul Air Force One, când a fost întrebat dacă va retrage și mai multe trupe americane din Europa.

VIDEO Ion Cristoiu: Summitul NATO – Un kebab cu pupici

10:38

FLASH NEWS Surprize de la Ankara: Ce cadou neașteptat au primit liderii NATO de la președintele Erdoğan. Premierului Starmer nu i s-a permis să-l aducă în UK

10:18

La scurt timp după sosirea sa la summit-ul NATO de la Ankara, Trump declarase deja că Groenlanda, care face parte din Regatul Danemarcei, „ar trebui să fie controlată de Statele Unite”.

Un înalt oficial american clarificase anterior că, din punctul de vedere al Washingtonului, preluarea controlului asupra Groenlandei era singura modalitate de a face față riscurilor de securitate pe termen lung din jurul insulei.

Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a respins categoric această cerere.

La începutul acestui an, Trump a amenințat în mod deschis că va ocupa Groenlanda, nu numai că s-a îndepărtat de Danemarca, aliat al NATO, ci a și stârnit îndoieli cu privire la coeziunea celei mai mari alianțe militare din lume și la loialitatea reciprocă în cadrul NATO.

Justificarea sa a fost că, în caz contrar, teritoriul aparținând Danemarcei nu ar fi fost ferit de amenințările din partea Rusiei și a Chinei și, prin urmare, ar fi reprezentat o problemă pentru interesele de securitate ale Statelor Unite.

Ulterior, Trump și-a retras amenințarea de a recurge la mijloace militare, dacă va fi necesar, și a renunțat la măsura privind impunerea de tarife punitive împotriva Germaniei și a altor țări europene, în cazul în care acestea nu ar fi fost de acord să vândă insula Statelor Unite.

Cu toate acestea, el și-a menținut pretențiile asupra insulei. Guvernele Danemarcei și Groenlandei au respins în mod constant anexarea de către Statele Unite.