Bruxelles-ul apără independența Curții Penale Internaționale după noile sancțiuni impuse de SUA. Cum vede Netanyahu, acuzat de crime de război de CPI, intervenția Washingtonului

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, și-au exprimat miercuri sprijinul față de Curtea Penală Internațională (CPI), după ce Washingtonul a impus sancțiuni împotriva președintelui acesteia și împotriva unui alt înalt funcționar al curții.

Într-o declarație comună publicată pe X, von der Leyen și Costa au afirmat că „o susțin cu fermitate [CPI], pe președinta Tomoko Akane și pe funcționarii care apără misiunea acesteia”.

„Președintele Consiliului European și cu mine susținem cu tărie Curtea Penală Internațională, pe președinta Tomoko Akane și pe funcționarii care apără misiunea acesteia. CPI contribuie la asigurarea justiției pentru victimele unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume. Pentru a îndeplini această misiune esențială, judecătorii și funcționarii săi trebuie să poată acționa în mod independent și fără presiuni externe.“, se arată în mesajul publicat pe pagina de X a Ursulei von der Leyen.

EXCLUSIV Mihai Tudose, mesaj pentru George Simion. „Va trebui să-și asume o intrare la guvernare”

19:00

FLASH NEWS Bill Clinton a împlinit 80 de ani

18:59

 Loading ...

Reamintim că, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a impus, marți, sancțiuni împotriva președintei CPI, Tomoko Akane, și a avocatului principal Abdoulaye Seye, acuzând curtea că vizează oficiali din țări care îi resping jurisdicția, având în vedere urmărirea penală a unor oficiali israelieni pentru presupuse crime comise în Gaza. Deși Israelul și SUA nu sunt membre ale CPI, curtea susține că are jurisdicție asupra presupuselor crime comise în teritoriile palestiniene, precizează Politico.

Vicepreședinta executivă a Comisiei, Teresa Ribera, a adoptat un ton similar, calificând sancțiunile drept „profund triste și nedrepte”. UE este alături de Curte, de președintele acesteia și de funcționarii săi, a afirmat ea.

Aceste declarații se adaugă reacțiilor tot mai puternice din partea altor aliați ai SUA.

La rândul său, Germania a declarat miercuri că este de partea lui Akane și a instanței, Martin Giese — purtător de cuvânt adjunct al Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei — afirmând că CPI „își îndeplinește mandatul exact așa cum a fost prevăzut”, tragând la răspundere autorii celor mai grave crime.

Ministrul olandez al Afacerilor Externe, Tom Berendsen, a postat marți seara pe X, afirmând că Țările de Jos „dezaprobă” sancțiunile și avertizând că instanțele internaționale „trebuie să poată să-și îndeplinească liber mandatele”. Berendsen a invitat-o pe Akane la Haga pentru discuții privind continuarea sprijinului olandez.

Washingtonul a intensificat recent presiunea asupra curții, Rubio promițând să „desființeze sistematic” capacitatea tribunalului de a lua măsuri împotriva cetățenilor americani și a altor țări care nu sunt membre.

Chiar Curtea Penală Internațională (CPI) a condamnat sancțiunile într-o declarație publicată miercuri, calificând măsurile drept un „atac flagrant” la adresa independenței sale. Curtea a avertizat că vizarea judecătorilor și a procurorilor pentru îndeplinirea mandatului lor „subminează statul de drept”.

„Atunci când actorii din sistemul judiciar sunt amenințați pentru că aplică legea, însăși ordinea juridică internațională este pusă în pericol.”

Reacția premierului israelian

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a susținut decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni împotriva președintei Curții Penale Internaționale (CPI), Tomoko Akane.

Conform declarațiilor prim-ministrului israelian, CPI „s-a transformat într-un tribunal care acoperă abuzurile de putere sub pretextul dreptului internațional, subminând în același timp principiile justiției”.

„Îi exprim recunoștința secretarului de stat Marco Rubio pentru conducerea eforturilor decisive ale administrației Trump împotriva depășirii ilegale a competențelor de către CPI, precum și pentru faptul că a clarificat că oficialii corupți care conduc CPI se vor confrunta cu consecințe”, a adăugat el.

Camera preliminară a Curții Penale Internaționale (CPI) a emis oficial mandate de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și al fostului ministru israelian al Apărării, Yoav Gallant, în noiembrie 2024. Netanyahu este acuzat de crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul conflictului din Fâșia Gaza. Premierul israelian a respins toate acuzațiile formulate împotriva sa.

Luna trecută, primarul New Yorkului a analizat posibilitatea arestării lui Netanyahu la reuniunea în timpul Adunării Generale a ONU care va avea loc în această toamnă, pe baza mandatului emis de Curtea Penală Internațională. Donald Trump a garantat ulterior că premierul israelian, Benjamin Netanyahu, „nu va fi arestat sub nicio formă” pe teritoriul Statelor Unite. Ulterior, edilul New Yorkului a revenit cu un mesaj pe rețele sociale în care spunea că orașul nu are capabilitatea de a-l aresta pe prim-ministrul israelian.