Un fost șofer de autobuz, succesorul desemnat al președintelui Hugo Chavez

Vicepreședintele Venezuelei, ministrul de Externe Nicolas Maduro, fost șofer de autobuz și sindicalist, desemnat drept succesorul său de președintele Hugo Chavez, care a decedat marți din cauza cancerului, este, la cei 50 de ani ai săi, un veteran al „chavismului”, considerat conciliant și moderat.

Hugo Chavez, în vârstă de 58 de ani, le-a cerut concentățenilor săi, în decembrie, înainte de a pleca în Cuba pentru cea de-a patra operație de cancer, să îl facă pe Maduro președintele lor dacă el va fi nevoit să părăsească puterea, asigurându-i că este „un revoluționar” și un „bărbat plin de experiență în pofida tinereții sale”. relatează AFP.

„Este unul dintre liderii tineri, cu cele mai bune capacități” pentru a conduce țara „cu mână de fier, cu viziunea, cu inima sa de om din popor, cu talentul său cu oamenii (…), cu recunoașterea internațională pe care a dobândit-o”, a adăugat președintele.

ANCHETĂ Percheziții în Republica Moldova, într-un dosar privind pregătirea unor proteste violente. Tinerii ar fi fost mobilizați pe rețelele sociale

19:12

EMISIUNI MARTORII – Povești horror din sălile de operații românești. Unii pacienți au înnebunit

19:00

Deja ministru de Externe din 2006, Nicolas Maduro a fost numit vicepreședinte de Chavez după victoria acestuia din urmă la alegerile prezidențiale din 7 octombrie.

Anterior, acest fost șofer de autobuz înalt și cu o mustață sobră, amabil și despre a cărui viață privată se știe puține, cu excepția faptului că este căsătorit cu Cilia Flores, procuror general al Republicii, a fost pentru scurt timp președinte al Adunării Naționale (2005-2006), după ce a obținut primul său mandat de deputat în 1999, sub emblema Mișcării a V-a Republică, fondată de Hugo Chavez, care a preluat puterea în același an.

Destinele celor doi bărbați s-au încrucișat deja în cadrul Mișcării Revoluționare Bolivariene 200 (MBR-200), creată tot de Chavez, la conducerea căreia el a desfășurat lovitura de stat ratată împotriva președintelui Carlos Andres Perez în 2002.

„Uitați unde merge Nicolas, șoferul de autobuz Nicolas. El a fost șofer de autobuz, și cum au mai râs de el!”, a exclamant Chavez, atunci când l-a numit vicepreședinte.

Numele lui a fost citat cu din ce în ce mai multă insistență la momentul prognosticurilor privind numele succesorului președintelui bolnav. Iar la începutul deplasărilor în scopuri medicale ale lui Hugo Chavez în Cuba, el a fost unul dintre vizitatorii cei mai frecvenți.

Silueta înaltă a acestui membru al aripii moderate a „chavismului” a devenit, de asemenea, din ce în ce mai familiară la întâlnirile internaționale după ce acesta l-a înlocuit de mai multe ori pe Hugo Chavez, slăbit, la ultimele summituri.

Analiștii politici subliniază, de asemenea, tonul său conciliant și marea sa capacitate de a negocia și de a exersa o influență asupra diferitelor tendințe ale „chavismului”.

„El nu este dur verbal” și „pare o persoană (…) dispusă la dialog”, apreciază politologul Ricadro Sucre. „În plus, este alegerea (liderilor cubanezi Fidel și Raul) Castro”, marii aliați ai președintelui Chavez, adaugă acest profesor al universității centrale din Venezuela.

Istoricul Margarita Lopez Maya subliniază, la rândul său, „fidelitatea” „celui mai bun purtător de cuvânt” internațional al Guvernului Chavez, a cărui retorică antiimperialistă a adoptat-o perfect, la fel ca și susținerea unor regimuri controversate, precum Iran, Libia sau Siria.