🚨 Zelenski și emisarii lui Trump vor continua negocierile de pace la Berlin. Witkoff: „S-au făcut multe progrese”

Ucraina este pregătită să accepte organizarea de alegeri în termen de 100 de zile și să renunțe la aderarea la NATO în cadrul unui acord de pace, însă nu este pregătită să renunțe la pretențiile asupra Donbasului, scrie Bild, citând mai multe surse.

Aceste puncte sunt incluse în planul de pace american, iar Kievul le poate accepta în anumite circumstanțe.

Un punct al documentului prevede textul: „Crimeea, Luhansk și Donețk sunt de facto recunoscute ca fiind rusești; Herson și Zaporijie de-a lungul liniei de contact sunt înghețate. Rusia renunță la alte teritorii convenite. Ucraina se retrage din partea Donețkului pe care o controlează, care este demilitarizată și recunoscută pe plan internațional ca fiind rusească.”

Cu toate acestea, potrivit Bild, autoritățile ucrainene încă nu sunt pregătite să renunțe la pretențiile asupra Donbasului.

Zelenski a răspuns duminică dimineață: „Nu cred că este corect”, a spus președintele. „Cine ar guverna această zonă economică?” Cu alte cuvinte, Zelenski se teme că Rusia își va încălca cuvântul și va ocupa militar teritoriile eliberate de armata ucraineană.

Asta ar echivala cu o capitulare a armatei ucrainene. „Nu vom accepta asta”, a declarat duminică un reprezentant ucrainean de rang înalt pentru BILD.

Moscova respinge o astfel de posibilitate și solicită retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Președintele Vladimir Putin a subliniat faptul că această regiune este istoric teritoriu rus și că va fi recucerită prin mijloace militare sau în alt mod.

Ucraina a respins propunerea lui Donald Trump de a crea o „zonă economică liberă”, demilitarizată, în care companiile americane ar putea opera, a declarat un oficial francez pentru Politico.

El a adăugat că SUA insistă asupra concesiilor teritoriale în ciuda obiecțiilor vehemente din partea Europei, iar acest lucru cauzează probleme cu administrația Trump.

Liderii europeni consideră că nu se pot face progrese în problema teritorială până când Ucrainei nu i se vor oferi garanții de securitate.

Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că negocierile care vizează încheierea războiului din Ucraina au ajuns într-un stadiu critic, însă liderii lucrează acum la trei documente care să aducă mai aproape pacea.

„Cred că ne aflăm într-un moment critic al negocierilor de pace și, în același timp, suntem probabil mai aproape de un acord de pace decât am fost vreodată în ultimii patru ani. Și, bineînțeles, lucrăm în prezent la trei documente. Primul este un document-cadru al unui plan de pace în 20 de puncte. Al doilea sunt garanțiile de securitate pentru Ucraina. Și al treilea este reconstrucția Ucrainei. Astfel, studiem acum detaliile împreună cu americanii, europenii și ucrainenii”, a transmis Alexander Stubb, într-un interviu pentru postul de radio Buitenhof.

În ciuda progreselor, președintele finlandez a avertizat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Europei și a lumii occidentale în general. De asemenea, el a avertizat că orice eventual acord de pace va implica probabil un compromis și ar putea să nu fie ceea ce mulți ar considera pe deplin echitabil.

Stubb și-a recunoscut dezamăgirea față de versiunea inițială a planului de pace și a spus că este nerealist să ne așteptăm ca toate cererile de lungă durată pentru o soluționare justă să fie îndeplinite. El a adăugat că Finlanda ar putea contribui la viitoarele garanții de securitate ale Ucrainei, invocând capacitățile sale puternice de apărare.

Planul de pace, elaborat inițial de Statele Unite, a fost revizuit în ultima lună după criticile care au fost formulate conform cărora ar favoriza Rusia. De atunci, acesta a fost redus de la 28 de puncte la 20. Problemele teritoriale, în special viitorul regiunii Donbas, rămân cele mai controversate, Ucraina respingând propunerile de cedare a teritoriului.

Conform unor surse citate de The Wall Street Journal, Washingtonul își propune să ajungă la un acord de pace până la sfârșitul anului 2025, pe măsură ce discuțiile se intensifică între Kiev, aliații săi occidentali și mediatori.

Negocierile dintre delegațiile SUA și Ucraina, de duminică, au fost dificile, a transmis o sursă pentru The Wall Street Journal. Potrivit acesteia, însă, partea americană pare dispusă acum să facă compromisuri în ceea ce privește proiectul propunerii de pace.

Trump a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că a fost invitat să participe la discuțiile de la Berlin, dar s-a îndoit public că această călătorie ar merita. I-a trimis pe Witkoff și pe Jared Kushner , ginerele său, după ce Zelenski a dat dovadă de flexibilitate în ceea ce privește poziția sa de negociere, a declarat un oficial al Casei Albe.

Discuțiile dintre Ucraina și partenerii săi occidentali au devenit o luptă acerbă, chiar și fără Rusia la masă. Washingtonul insistă asupra unor decizii rapide, în timp ce Zelenski și susținătorii săi europeni susțin că există în continuare diferențe semnificative care trebuie rezolvate.

Printre principalele probleme se numără faptul că Ucraina s-a opus apelului Washingtonului de a-și retrage forțele dintr-o porțiune a regiunii Donbas pe care forțele Kievului încă o dețin. Oficiali europeni și ucraineni au insistat pentru clarificarea a ceea ce ar face SUA dacă Rusia ar încălca un acord de pace și ar ataca Ucraina.

Potrivit unor surse, s-a ajuns la un acord asupra unor puncte ale acordului, inclusiv limitarea numărului de forțe armate ucrainene la 800.000, dar Kievul continuă să respingă presiunile SUA de a ceda teritorii din regiunea Donețk.

Oficialii ruși au declarat că planul de pace al SUA este o bază bună pentru discuții, dar nu au spus dacă îl vor accepta.