Avocatul Radu Chiriță, despre repartizarea aleatorie a dosarului ”Ferma Băneasa” și condamnarea lui Robert Roșu: ”Ăştia de la ICCJ sunt campioni la neaplicarea legii, care e doar pentru căţeii din popor”

Condamnarea avocatului Robert Roșu în dosarul ”Ferma Băneasa” – 5 ani de închisoare cu executare – a ridicat numeroase semne de întebare, cu atât mai mult cu cât acesta fusese achitat la fond. Repartizarea acestui dosar ”greu” la un anumit complet de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție a declanșat o avalanșă de acuzații, atât din partea colegilor avocatului, cât și din partea Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Avocatul Radu Chiriță analizează, pe blogul personal, această situație, reamintind și că Înalta Curte de Casație și Justiție a declanșat un control referitor la modul în care a fost repartizat acest dosar la respectivul complet de judecători care a decis condamnarea avocatului Robert Roșu.

În urma controlului efectuat, s-a stabilit – concluziile fiind transmise printr-un comunicat – că ”activitatea de judecată în dosarul nr.345/64/2016, având stadiul procesual apel, s-a desfășurat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu respectarea principiului distribuirii aleatorii”.

Într-un astfel de context, avocatul Radu Chiriță scrie că a parcurs cu atenție referatul care stă la baza comunicatului ÎCCJ și, din acel moment, ”nu-mi iese din cap cățelușul cu părul lui creț”.

”Scriam la 3 zile după condamnarea lui Robert Roşu că arată ca dracu’ faptul că dosarul s-a înregistrat în apel odată cu Moş Crăciun şi că e bizar, ca să nu spun altfel, faptul că el a fost depus fix atunci, fără motivele de apel al DNA, deşi ăştia ţinuseră dosarul la ei vreo 3 luni ca să scrie motivele de apel. Sugeram că repartizarea aia nu părea să fie în regulă. No, a doua zi după ce s-a rostogolit această informaţie pe net, doamna preşedinte al ICCJ a decis să facă un control asupra repartizării dosarului. A publicat apoi un comunicat şi un referat care stă la baza comunicatului, concluzionând că totul o fost ok, dosarul a fost repartizat corect către completul negru.

De atunci mă tot uit ca boul atât la acel referat, cât şi la fişa dosarului şi alte elemente ce ţin de repartizare şi nu-mi iese din cap caţeluşul cu părul lui creţ”, notează avocatul Radu Chiriță pe blogul personal.

Radu Chiriță: ”Pe filosofia asta, trebuie să acceptăm deci că la ICCJ 469 este egal cu 473”

În continuarea analizei făcute pe marginea referatului care poate fi considerat ”piatra de temelie” a comunicatului ÎCCJ, avocatul și profesorul universitar Radu Chiriță punctează în ceea ce privește ”indicele de complexitate” stabilit pe dosarul ”Ferma Băneasa, ridicând – totodată – și un alt semn de întrebare.

Pornind de la ideea că o nouă ”filozofie” de viață duce la concluzia că ”1 + 1” nu fac, întotdeauna, 2, Radu Chiriță concluzionează că, și în ceea ce privește dosarul ”Ferma Băneasa”, pentru ÎCCJ este firesc ca 469 să fie egal cu 473.

”Zice cea mai supremă instanţă din ţară că indicele de complexitate de 473 a fost stabilit corect pe dosar şi că e adevărat că numărul de părţi a fost băgat greşit 40 în loc de 26, dar că asta nu a avut vreo influenţă, pentru că or făcut ei un test şi ieşea 472 dacă erau băgate corect părţile. Acu, una dintre probleme este că complexitatea dosarului a fost stabilită pe fişa dosarului la 469, nu la 473. Nu o fi mare diferenţa, dar mă tot întreb cum dracu’ s-o făcut verificarea aia de or ajuns la concluzia că e ok că s-a stabilit 473, dacă indicele vieţii o fost 469. 473 e noul 469, ceea ce nu e neapărat greşit după cum ne învaţă filosofii de pe Internet care susţin că ideea după care 1 plus 1 egal cu 2 e depăşită, fascistă şi rasistă. În vremea noastră 1 plus 1 poate fi oricât, e o alegere personală. Pe filosofia asta, trebuie să acceptăm deci că la ICCJ 469 este egal cu 473, la fel cum cei patru apostoli sunt 3: Luca şi Matei”, consideră avocatul Radu Chiriță.

(Complexitatea obiectului principal) + (complexitatea obiectelor secundare) x 50% + (complexitatea obiectului principal) x (numărul părţilor) x 10% + (complexitatea obiectului principal) x (numărul volumelor) x 20% + (complexitatea obiectului principal) x (numărul martorilor ce depăşeşte minimul de 10) x 10%. În cazul căilor de atac, la complexitatea preluată de la instanţele care au pronunţat hotărârea atacată, se va adiţiona 20% x numărul apelurilor/recursurilor (minim două)

Hotărârea 609/07.06.2016 a Consiliului Superior al Magistraturii  – Secţia pentru judecători – art. I pct. 3 – formula de calcul a gradului de complexitate a dosarului, începând cu data de 01.07.2016.

”Căţeluşii cu părul creţ ridică piciorul când văd o lege, aşa că nu trag la sorţi toţi membrii unui complet de 5”

În ultimă instanță, pentru a înțelege – cu evidentă tentă ironică – cum s-a ajuns la concluzia ÎCCJ că repartizarea aleatorie a dosarului ”Ferma Băneasa” a fost efectuată respectându-se toate procedurile, avocatul Radu Chiriță recunoaște că a trecut la varianta ”pixu` și foaia”.

Numai că, spre supriza sa, nici această variantă nu a a avut succes, la fel cum se întâmplase și în cazul calculatorului, chiar dacă era ”din la cu 5G”.

”Bun, suntem în cale de atac, deci mă pun să caut complexitatea preluată de la fond. Cucu, pe fişa de dosar nu apare. Or uitat să o treacă. No, şi doamna Cami de la ICCJ cum o făcut? Mă apuc io să calculez prima data aia de la fond – număr martori, dosare tot feluL de chestii – şi apoi să o fac pentru apel. Nu-mi iese nici măcar pe aproape. Schimb calculator, pe ideea că o fi ăsta prost, că e din ăla cu 5g. Cucu, tot aşa îmi dă. Trec la varianta cu pixu’ şi foaia, că tehnologia nu pare să mă ajute. Nici aşa nu-mi iese măcar în zona lui 469-473. Marjă de eroare de 50% nu le dă nici la ăştia cu sondajele de la alegeri”, insistă avocatul Radu Chiriță.

”Mă tot cuget ce Dumnezeu or fi făcut oamenii de la ICCJ şi mă izbeşte la un moment duhul sfânt şi realizez că ăştia de la ICCJ sunt campioni la neaplicarea legii, care e doar pentru căţeii din popor. Căţeluşii cu părul creţ ridică piciorul când văd o lege, aşa că nu trag la sorţi toţi membrii unui complet de 5, nu desemnează complete specializate pentru fapte de corupţie, nu motivează veci în 30 de zile (aici 300 e noul 30) etc.”

Avocat Radu Chiriță

”Încă nu ştiu cum or făcut verificatorii de or ajuns la 473, dar încă cercetez”

La finalul analizei sale, avocatul Radu Chiriță a încercat chiar să calculeze folosindu-se de o formulă anterioară datei de 1 iulie 2016. Și, în ultimă instanță, punctează că ”misterul a fost dezlegat”, însă numai dacă sunt aplicate anumite ”puncte de reper”.

”De ce să respecte ei decizia CSM cu formula? Mă pun să calculez pe formula veche anterioră lui 1 iulie 2016, trec şi io greşit numărul de părţi şi de volume şi îmi dă 468,6, rotunjit 469. Evrika, frătiuc! Aşa o făcut de o ajuns la 469. Încă nu ştiu cum or făcut verificatorii de or ajuns la 473, dar încă cercetez.

Misterul a fost dezlegat. Ca să iasă 469, cât o fost trecut pe dosar când o fost băgat pentru repartizare în Ecris, trebuie să:

• aplici o formulă care nu mai este în vigoare de vo’ trei anişori şi jumătate faţă de momentul 24 decembrie 2019
• să treci greşit numărul de părţi 40 în loc de 26. Ca să ajungă aici, or numărat după metoda Prisanda cu triplu tulup la 180 de grade. Pe Robert l-o numărat de 3 ori.
• să treci greşit numărul de volume al dosarului. Or trecut vreo două sute şi ceva, numărând şi CD-urile şi dosarele de arestare şi alea de cameră preliminară etc., deşi ghidul făcut de CSM pentru căţeii din popor scrie că alea nu se numără.

După care să vii să dai comunicat în care să linişteşti publicul că totul o fost ok, ICCJ, ca prima instanţă este farmacie, respectă legea şi când respiră etc.”, încheie avocatul Radu Chiriță analiza sa.