8 „alimente verzi” care nu trebuie să lipsească în perioada Postului

”Culoarea verde este identificată adesea, în alimentația noastră, cu noțiunea de dietă sau detoxifiere, ea reprezintă însă mult mai mult decât atât. Alimentele verzi sunt adevărate surse de calciu și magneziu, așa că au rol vital în rezistența oaselor și a dinților, scad riscul de osteoporoză și de fractură, în îmbunătățirea activității cardio-vasculare și a celei musculare, ajută la controlul greutății corporale prin intervenția în activitatea metabolică corectă, asigură o bună funcționare a creierului cu rol împotriva depresiei și a oboselii. În așteptarea sărbătorii Paștelui o cură ,,verde” este binevenită după dietele de iarnă bogate în alimente consistente și cu tendința la depunere și îngrășare. Alimentele de culoare verde sunt cele mai prietenoase din punct de vedere caloric și de aceea cel mai adesea folosite în curele de slăbire sau detox: ele aduc un aport scăzut de calorii printr-un aport mic de glucide, mic/ mediu de fibre alimentare, redus de proteine vegetale și aproape absent de grăsimi”, spune medicul nutriționist Luminița Florea pentru Gândul.

În aceasta categorie avem:

1. frunzele verzi: – salata verde, rucola, iceberg, creata etc.; spanac, loboda, stevie, urzici, dragavei, leurda;

2. cruciferele: conopidă; brocoli; varză albă; sparanghel;

SCANDALOS Copacii în ghiveci de 2.600 de euro bucata din Oradea s-au uscat la nici 6 luni de la plasarea lor prin oraș. Glastrele uriașe au ajuns scrumiere și depozite de pet-uri. Primăria nu știe cum să ascundă dezastrul

21:10

VIDEO A 12-a noapte de proteste în fața Arestului Central, pentru susținerea lui Călin Georgescu. Mulțimea de oameni scandează intens și flutură tricolorul

21:03

3. gulii;

4. ceapă verde, usturoi verde;

5. andive;

6. praz;

7. castraveți;

8. frunzele de rădăcinoase (nu bulbii sau rădăcinile) și plantele aromatice verzi: pătrunjel, mărar, păstarnac, țelină, coriandru, etc. Din punct de vedere al aportului de nutrienți, frunzele verzi sunt o importantă și încă incomplet cunoscută sursă de calciu și magneziu pentru organismul nostru, depășind cu mult sursa clasică numită laptele și derivatele de lapte.

„Astfel, dacă se dorește a se face o comparație între alimente ca aport de calciu, la același aport caloric de 100 kcal putem consuma: 250 de g de urzici, gătite (conțin 1150 mg de calciu) sau 850 g de varză chinezească, gătită (conține 800 mg de calciu) sau 450 g de spanac, gătit (conține 600 mg de calciu) sau 800 g de salată verde (conține 280 mg de calciu). Necesarul zilnic de calciu pentru un organism adult este în medie de 1000 mg/ zi .

La fel se poate face o comparație între sursele de magneziu, la același aport caloric de 100 kcal putem consuma: 450 g de spanac (conține 400 mg de magneziu) sau 400 g de rucola (conține 200 mg de magneziu) sau 250 g de urzici (conțin 150 mg de magneziu) sau 750 g de salată verde (conține 100 mg de magneziu). Necesarul zilnic de magneziu pentru un organism adult este în medie de 300 – 400 mg/ zi”, precizează nutriționistul pentru Gândul.