Casa Poporului se scufundă în sol în fiecare an. Ce spun specialiștii despre acest „fenomen”

Clădirea Palatului Parlamentului din București, întinsă de o suprafață de de 365.000 de metri pătrați, se scufundă cu 6 milimetri în fiecare an. Informația a fost furnizată chiar de Agenția Spațială Europeană, care a dat publicității o imagine surprinsă din satelit.

Specialiștii români care au analizat datele susțin că greutatea și structura masivă a Casei Poporului duc la tasarea straturilor de sub construcție. Nu este însă neapărat un fenomen anormal.

„Vorbim de o clădire grea. În general, în orașe are loc acest fenomen de tasare”, a explicat Florin Șerban, specialist în măsurători satelitare, pentru Știrile ProTV.

O opinie similară a exprimat și profesorul Manole Șerbulea, de la Universitatea de Construcții București: „Valorile nu sunt șocante, sunt valori normale pentru o clădire de asemenea amploare. Pe de altă parte, sunt și puncte de ridicare pentru că această clădire se umflă, se dilată vara”, a precizat el.

STATISTICĂ România a înregistrat peste 20 de milioane de pasageri transportați pe calea aerului în primele nouă luni ale anului

23:02

ULTIMA ORĂ Se oprește din nou apa în Câmpina, la nici 24 de ore de când a fost reluată furnizarea

22:39

FOTO: esa.int

Palatul Parlamentului are opt etaje la suprafață, patru niveluri subterane, dar și două buncăre. Potrivit sursei citate, pentru construcția sa au fost folosiți un milion de metri cubi de marmură, 700.000 de tone de oțel și bronz și aproape cinci milioane de metri cubi de beton.

Pe de altă parte, sub toate orașele care au clădiri grele pământul se tasează. Regulile Uniunii Europene impus realizarea de hărți de risc pentru alunecările de teren.

„La nivel urban e important, pentru că ne arată imediat dacă vreuna dintre clădiri suferă modificări și pot să iau măsuri”, a arătat prof. Șerbulea. „La nivelul infrastructurii, îmi spune dacă locul în care vreau să construiesc are probleme sau dacă pot apărea probleme”, a completat acesta.

Imaginile din satelit sunt folosiste de Agenția Spațială Europeană pentru a stabili dinamica Terrei și modul în care planeta „respiră” – un fenomen de ridicare – coborâre în funcție de apa din sol, anotimp sau condiții climatice.