Cele mai puternice vânturi din ultimii 1.000 de ani lovesc Oceanul Antarctic

Vânturile din Oceanul Antarctic, printre care se numără celebrele „Roaring Forties”, care au îngrozit generații întregi de marinari experimentați, sunt „astăzi mai puternice ca oricând în ultimii 1.000 de ani”, precizează studiul realizat de Australian National University (ANU).

„Creșterea în intensitate a acestor vânturi a fost deosebit de clară pe parcursul ultimilor 70 de ani și, combinând observațiile noastre cu modelele climatice, putem să asociem în mod clar acest fenomen cu creșterea concentrației gazelor cu efect de seră”, afirmă Nerilie Abram, coordonatoarea acestui studiu ce a fost publicat în revista Nature Climate Change.

Vânturile din vest, care evită coastele Antarcticii, ocolindu-le, aduc tot mai mult aer rece pe măsură ce cresc în intensitate, privând Australia – insulă-continent care se confruntă cu o creștere constantă a temperaturilor, a secetei și a incendiilor – de prețioasele ploi.

SOCIAL Bani în plus la pensiile din ianuarie 2026, pentru pensionarii din aceste orașe din România

10:59

SOCIAL Caz unic în România. Cât are de plătit impozit Andra din București, pentru apartamentul ei din Sectorul 2

10:52

„Antarctica sfidează tendința. Toate celelalte continente se încălzesc, iar Arctica este acela care se încălzește cel mai repede”, a precizat Nerilie Abram.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au prelevat mostre de gheață din Antarctica, au analizat inelele de creștere ale arborilor din America de Sud și au analizat evoluția apelor lacustre de pe acest continent. Datele au fost apoi analizate de super-computerul Raijin de la ANU.

Evoluția climatică este totuși una plină de contraste în Antarctica, fiind rezultatul unor influențe complexe, generate de vânturi și de curenții oceanici.

În timp ce centrul Antarcticii rămâne rece, vânturile de vest încălzesc peninsula într-un ritm îngrijorător, bulversând ecosistemul local prin scăderea considerabilă a populațiilor de pinguini Adelie.

Activitatea umană este în principal vinovată de aceste modificări climatice, explică Steven Phipps, cercetător la University of New South Wales-Kensington Campus.

Începând din anii 1970, situația a fost agravată de mărirea găurii din stratul de ozon din atmosferă, din cauza cloroflurocarburilor (CTC) folosite în industrie.

„Chiar și în ipoteza unui scenariu (impact climatic) mediu, tendința se va menține și în secolul al XXI-lea”, a declarat Steven Phipps.