Cercetătorii austrieci au reușit să obțină în laborator un creier uman în miniatură

Cercetătorii austrieci au reușit să cultive în laborator creiere umane în miniatură, care ar putea să-i ajute să înțeleagă mai bine modul în care acest organ este afectat de diverse boli neurologice rare, potrivit unui studiu publicat în revista Nature, informează bbc.co.uk.

Structurile neurologice de mărimea unui bob de mazăre au atins același nivel de dezvoltare ca cel al creierului unui fetus de nouă săptămâni, însă nu sunt capabile de „gândire”.

Oamenii de știință consideră că această descoperire este uimitoare și fascinantă.

Creierul uman este una dintre cele mai complicate structuri care există în univers.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

Cercetătorii de la Institutul de biotehnologie moleculară din cadrul Academiei de științe din Austria au reușit să reproducă în laborator mai multe stadii de dezvoltare ale creierului.

Ei au folosit celule sușă embrionare și celulă sușă adulte prelevate din piele pentru a obține o parte de embrion care s-a dezvoltat în creier și măduva spinării. Aceste structuri au fost plasate în picături de gel care au avut rolul de schelă, permițând țesuturilor să se dezvolte. Structurile au fost plasate într-un bioreactor, într-o „baie” care a furnizat creierului nutrimente și oxigen.

Celulele au fost capabile să se dezvolte și să se organizeze în regiuni separate ale creierului – cortex, retină, hippocampus precoce, implicate în procesul de memorare la vârsta adultă.

Țesuturile au atins o mărime maximă – aproximativ 4 milimetri -, după două luni.

„Mini-creierele” au supraviețuit un an, dar nu au crescut mai mari.

Cercetătorii speră să descopere cu ajutorul acestor mini-creiere informații despre maladii neurologice care nu pot fi tratate, precum schizofrenie și autism, care se manifestă la vârsta adultă, dar sunt provocate de defecte apărute în timpul dezvoltării acestui organ.

Această tehnică ar putea fi folosită și pentru a înlocui șoarecii folosiți în prezent în laborator pentru studierea maladiilor neurologice.

Specialiștii vienezi cred că această tehnică nu impune probleme etice, dar spun că nu vor permite dezvoltarea creierelor mai mult de atât, pentru că acest lucru este „indezirabil”.