Cercetătorii români rescriu istoria: cine este voievodul îngropat la Curtea de Argeș

Identitatea persoanei aflate în mormântul aflat la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, care a fost deschis anul trecut, după aproape 700 de ani, a fost dezvăluită de cercetătorii români, care au prelevat probe de ADN în vederea stabilirii originii controversate a familiei Basarabilor.

Dacă până în prezent se credea că în acest mormânt s-ar afla Vladislav I, cunoscut ca Vlaicu Vodă, cercetătorii din Cluj, Iași și București au dezleagă misterul în ceea ce îl privește. Aceștia susțin că în mormântul respectiv ar putea fi unul dintre fiii lui Basarab I, care a murit la vârsta de 40 de ani, între 1340-1350, notează Adevărul.

Ar fi avut ochii, părul și tenul închise la culoare și ar fi fost catolic. Rămân un mister de ce mormântul acestuia a fost atât de ascuns și ce semnifică inscripția de pe un inel găsit în mormântul său, inel similar ca aspect cu cel al Prințul Negru al Angliei, contemporan cu domnitorul român.

LIVE UPDATERăzboi în Ucraina, ziua 1.722. Kievul, zguduit de explozii puternice. Atacul, lansat imediat după încheierea discuțiilor de la Abu Dhabi

07:36

ULTIMA ORĂTragedie la New York. O clădire cu trei etaje s-a prăbușit în Brooklyn: doi oameni au murit, 17 au fost răniți, printre victime se numără și copii

07:35

În plus, dinspre mamă ar fi avut origini germanice sau nord-indiene și nu cumane, cum susțin unii istorici români.

„Defunctul a decedat cu puțin timp înainte de ridicarea Bisericii Argeș II (n.r. cum numesc istoricii biserica de astăzi), ridicată cel devreme pe la 1350. El a fost înmormântat în Biserica Argeș I care datează din anii 1230-1260 (n.r. Biserica I este biserica peste care a fost construită actualul lăcaș) și e vorba, cel mai probabil, de unul dintre fiii nenumiți ai lui Basarab I, amintiți într-un document din 1335. Nu au apărut elemente care să îl lege în plan genetic pe defunct de comunități sau indivizi de origine cumană”, afirmă cercetătorul clujean, Alexandru Simon, co-autor al studiului prezentat.

Acestea au fost concluziile evidențiate, zilele trecute, într-o conferință la Academia Română, moderată de Alexandru Vulpe. Domnii români, „țărani înstăriți care împărțeau dreptatea de pe prispă” „Mormântul 10 (n.r. unde a fost îngropat bărbatul) de la Curtea de Argeș este cel mai simplu și cel mai profund mister din istoria medievală a românilor. Nici al ungurilor, nici al cumanilor, nemaidorit de semenii săi deoarece în el odihnea un român roman”, afirmă Alexandru Simon. Acesta este cercetător la Academia Română, Centrul de Studii Transilvane din cadrul UBB, Centrul pentru Studierea Populației), co-autor alături de Adrian Ioniță (Academia Română, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, București) și Beatrice Kelemen (Universitatea Babeș-Bolyai, Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano Științe) al recentului studiu asupra mormântului de la Curtea de Argeș.

Simon mai spune că înainte de descoperirea mormântului 10 se credea  că domnii români au fost, la începuturi, „niște țărani mai înstăriți care împărțeau dreptatea de pe prispă” și că lucrurile s-au schimbat după 1920, când s-a săpat pentru prima dată acolo. Metodele folosite de cercetători ca să răspundă întrebării pe care istoricii și-o pun de mult timp legat de cine este îngropat la Curtea de Argeș au fost cele de ADN  și Carbon 14.

Cercetătoarea Beatrice Kelemen spune că în 2012 s-au recoltat trei probe biologice de la bărbatul îngropat în mormântul 10 – un os de la picior, o falangă și o măsea. Osul și falanga  au fost folosite pentru analiza de Carbon 14 la Miami (Beta Analytic, locul unde s-a făcut testul), iar din măsea a fost extras ADN-ul . Segmentele alese de ADN din cromozoni au fost „citite” în Coreea.