Cum reacționează românii când pe lângă ei trece o persoană bolnavă de Parkinson

Românii nu sunt empatici la suferința celor din jur și nu sunt dispuși să sară în ajutorul lor. Un experiment social, realizat în șase orașe din țară – București, Cluj, Iași, Oradea, Timișoara și Târgu-Mureș -, a surprins reacția românilor când trec pe lângă o persoană diagnosticată cu Parkinson care are nevoie de ajutor.

Astfel, trecătorii din diferite mall-uri din cele șase orașe au fost puși în situația de a ajuta un „bolnav de Parkinson” cu semne evidente de boală: adică îi tremurau atât de tare mâinile, încât nu putea să le folosească pentru a ține o sticlă de apă sau pentru a căra o plasă cu fructe.

Gândul IT Roboții care amenință că ne iau locul nu au nici față și nici formă umană. Cum arată adevărata revoluție a roboticii industriale

10:03

CONTROVERSĂ Trump vrea să plece în Irlanda cu avionul de lux primit din Qatar, în ciuda preocupărilor legate de securitate. Ce îmbunătățiri i-au fost aduse noului Air Force One după incidentele din Turcia

10:01

Din imagini se poate vedea că dintre cei aproape 5.000 de români care au trecut pe lângă persoana ce prezenta simptomele bolii Parkinson, doar 5% s-au oprit și au ajutat-o, în timp ce aproape 6% au ignorat cu desăvârșire problemele bolnavului. Aproape 90% dintre trecători au privit indiferenți la situația în care se afla persoana în cauză și au ales să își continue rutina zilnică.

„Povara bolii pentru un pacient cu boala Parkinson este de multe ori foarte grea. Pe lângă problemele de sănătate create de această afecțiune cronică neurodegenerativă, acesta trebuie să înfrunte zi de zi discriminarea și indiferența celor din jur. Barometrul compasiunii românilor pentru bolnavii de Parkinson este de fapt o ‘radiografie” bazată pe cifre și imagini concrete a realității sociale cu care se confruntă bolnavii zi de zi. Asociația de Luptă împotriva Bolii Parkinson a organizat această serie de evenimente pentru a trage un semnal de alarmă la nivelul întregii societăți”, spune Dan Raican, Președintele Asociației de Luptă împotriva Bolii Parkinson și bolnav de Parkinson de peste 15 ani.

Tremuratul incontrolabil, rigiditatea musculară și pierderea echilibrului și a coordonării sunt principalele simptome motorii ale bolii Parkinson. Alături de acestea, simptome cognitive precum afectarea memoriei și a atenției, dar și vegetative: energie scăzută, oboseală, tulburări de somn sunt semne ale apariției bolii Parkinson. Afectarea mobilității, limitarea socializării, dar și impactul pe care îl are asupra familiei scad calitatea vieții pacientului.

Dintre toate cele 6 orașe participante în campanie, Capitala s-a dovedit a fi cea mai empatică: peste 7% dintre trecători s-au oprit să ajute, în timp de doar 2% au ignorat complet suferințele bolnavului de Parkinson. La polul opus, ieșenii s-au dovedit cei mai nepăsători, peste 20% dintre persoane fiind absolut indiferente. 

Campania s-a desfășurat în perioada 8-16 aprilie 2015 și a inclus 6 centre comerciale importante din cele 6 orașe. Un actor a simulat simptomele bolii Parkinson, ajungând în situații dificile, în care avea nevoie de ajutor, testând astfel empatia trecătorilor. Peste 60 de voluntari au fost parte din campanie și au răspândit mesajele din „Grădina cu Speranțe”.
Analizând fiecare oraș în parte, rezultatele sunt următoare:

● București: peste 1200 de persoane expuse mesajelor campaniei, din care 7% au întins o mână de ajutor, 2% au ignorat bolnavul, iar 91% au fost indiferenți,

● Cluj: din peste 1000 de persoane expuse mesajelor campaniei, aproape 5% au ajutat bolnavul, 1% au ignorat problema, iar 96% au fost indiferenți,

● Iași: peste 1000 de persoane au fost implicate în campanie, dintre care mai puțin de 5% au ajutat, 20% au ignorat problema, iar restul de 75% au fost indiferenți,

● La Timișoara au fost aproximativ 800 de persoane expuse mesajelor campaniei, sub 5% au ajutat, aproximativ 2% au ignorat, iar 93% au fost indiferenți,

● Pentru Oradea și Târgu-Mureș situația a fost similară: aproximativ 500 de persoane în fiecare oraș, din care 5% au ajutat, aproape 3% au ignorat, iar restul de 92% au fost indiferenți.